Dosar recolta.eu - Dacian Ciolos, un an la conducerea Ministerului Agriculturii

In data de 11 octombrie 2007, primul ministru Calin Popescu Tariceanu ii cerea demisia fostului ministru al agriculturii, Decebal Traian Remes, implicat intr-un scandal de coruptie denumit de presa "tuica si caltabosi".

Primul-Ministru Călin Popescu Tăriceanu i-a solicitat în această dimineaţă ministrului agriculturii, Decebal Traian Remeş, să îşi prezinte demisia din funcţie, iar acesta a acceptat. Primul-Ministru a luat această decizie ca urmare a recentului scandal de presă care îl are în centrul atenţiei pe ministrul agriculturii considerând că acesta nu îşi mai poate exercita în mod eficient atribuţiile sale. (Biroul de presa al Executivului, 11 octombrie 2007)

Comisia Europeana anuntase ca "nu este interesata de numele ministrului Agriculturii ci de functionarea Ministerului Agriculturii. In minister exista specialisti care stiu foarte bine ce trebuie facut".

Dupa ce Dan Radu Rusanu, dat de cei mai multi liberali drep succesorul lui Remes, a refuzat fotoliul ministerial, liderii PNL au mai avut de ales doar intre secretarul general al Guvernului, Ilie Bolojan, si subsecretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Dacian Ciolos.

Acesta din urma, desi nu este membru PNL, a fost preferat in cele din urma din cauza experientei sale in domeniu si in relatiile cu organismele UE. Purtatorul de cuvant al guvernulul, Camelia Spataru, a declarat joi seara ca principalul obiectiv al noului ministru va fi rezolvarea in cel mai scurt timp a intazierilor in domeniu.

Primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu i-a transmis presedintelui Traian Basescu propunerea de numire a lui Dacian Ciolos ca ministru al Agriculturii. Subsecretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Dacian Ciolos, a acceptat joi seara numirea in functia de ministru al Agriculturii, dupa ce Dan Radu Rusanu a refuzat. (Romania Libera, 12 oct 2007)

"Voi accepta functia de ministru si voi incerca sa fac treaba la minister", declara la acea data Dacian Ciolos.

Cine este Dacian Ciolas?
Dacian Ciolos are 37 de ani si este doctorand in economia dezvoltarii agricole, agroalimentare si rurale la Ecole Nationale Superieure Agronomique din Montpellier. Lucreaza in Ministerul Agriculturii din 2005, fiind consilier al ministrului Gheorghe Flutur, iar din mai 2005 - subsecretar de stat.

Potrivit CV-ului de pe site-ul Ministerului Ariculturii, acesta este licentiat al Facultatii de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj in 1994, dupa care a efectuat mai multe stadii de specializare in Franta, la Ecole Nationale Superieure Agronomique din Montpellier, in cadrul careia, la data completarii CV-ului, era doctorand în economia dezvoltarii agricole, agroalimentare si rurale.

Pana la sfarsitul anului 2001 a lucrat in diferite organisme din Franta si la Comisia Europeana. In perioada 2002-2003 a lucrat pentru Delegatia Comisiei Europene in Romania, tot pe probleme de agricultura si dezvoltare rurala.

Din 2000, este membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize si propuneri privind Politica Agricola Comuna si Uniunea Europeana.

Relatia cu organismele Uniunii Europene
La scurta vreme de la numirea in functie, Dacian Ciolos isi anuntase primul obiectiv: recastigarea credibilitatii la Bruxelles. Si a inceput prin demiterea conducerii din teritoriu a APIA, pe care a restructurat-o.

Dacian Ciolos se pregateste sa ii demita pe primii directori ai filialelor judetene ale Agentiei pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA). In paralel, Agentia de Plati si Investitii in Agricultura va fi reorganizata, a anuntat ministrul Agriculturii. El crede ca de vina pentru problemele aparute la APIA este, in primul rand, distribuirea ineficienta a resurselor. "Pentru judetele in care avem doar 8-9.000 de fermieri avem acelasi numar de angajati cu judetele in care avem 30.000-40.000 de fermieri. Este normal ca apar probleme", a spus Dacian Ciolos. (Romania Libera, 05 decembrie 2007)

"Noi trebuie sa ne recastigam credibilitatea in raport cu Comisia Europeana. Pentru ca, unul din motivele pentru care am fost controlati si supercontrolati a fost lipsa de incredere in ceea ce se spune si ce se face la noi. Deci eu am spus foarte clar comisarei ca nu vom incepe platile pina cand nu terminam activitatea de control, ca sa fim in regula", a declarat Ciolos.

Ministrul agriculturii a explicat ca trebuie finalizate mai intai controalele administrative in teren, prin care se verifica datele furnizate de fermieri Agentiilor de Plati. “Eu cred ca la inceputul lui februarie vom fi in masura sa incepem platile. Obiectivul meu asta este: sa aducem bani la agricultori pe cat posibil inainte de a incepe campania de primavara”, a mai spus Ciolos. (Hotnews.ro, 6 ianuarie 2008)

Numirea sa a sosit intr-o perioada in care Romania este amenintata cu activarea clauzei de salvgardare. Principalul merit al ministrului a fost gestionarea situatiei de criza, existenta la acel moment. La jumatatea lui noiembrie, ministrul agriculturii reuseste sa castige increderea oficialilor europeni si sa prelungeasca termenul limita privind functionarea sistemului de plati, administrat de APIA.

Clauza de salvgardare nu va fi aplicata daca Romania va avea modulele informatice ale Agentiei de Plati in Agricultura functionale si platile pentru fermieri vor fi facute treptat, numai pe suprafetele verificate, a declarat marti comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, dupa intalnirea cu ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Dacian Ciolos. (Romania Libera, 30 octombrie 2007)

Romania a obtinut o prelungire de o luna a termenului impus de oficialii europeni pentru a-si pune la punct sistemul de plati catre agricultori. Comisia Europeana a acordat astazi Bucurestilor un nou termen limita, 16 decembrie, pentru acreditarea finala a Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura (APIA), conform purtatorului de cuvant al comisarului pentru Agricultura, Michael Mann, citat de Reuters. Decizia survine intalnirii avute de ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, si seful APIA, Dan Gherghelas, cu Mariann Fischer Boel, comisarul european pe Agricultura. Ciolos spune ca Romania va rezolva problemele privind sistemul de plati in agricultura pana la termenul limita si considera decizia de miercuri a Comisiei Europene "un element clar de incredere". Comisia Europeana (CE) va decide, pe 20 decembrie, daca activeaza clauza de salvgardare in cazul sectorului agricol roman. (Ziua, 14 noiembrie 2007)

In urma discutiilor purtate la Bruxelles, este evitata activarea clauzei de salvgardare.

Dacian Ciolos a anuntat ca oficialii de la Bruxelles au renuntat la activarea clauzei de salvgardare. Comisia Europeana a transmis un comunicat oficial in acest sens, confirmand renuntarea la clauza.

"Decizia de a renunta la mecanismul de salvgardare nu presupune faptul ca totul functioneaza perfect. Ca si in cadrul oricarui sistem nou, anumite probleme pot aparea numai atunci cand incepe efectuarea platilor. Mai mult decat atat, Romania inca trebuie sa-si imbunatateasca rata controlului si trebuie sa remedieze o serie de deficiente informatice care inca persista. Comisia va continua sa monitorizeze indeaproape situatia si va efectua o serie de controale in Romania la inceputul anului 2008" (hotnews.ro, 24 decembrie 2007)

Subventii marite pentru agricultori

Reprezentantii fermierilor si cei ai Ministerului Agriculturii au cazut de acord asupra subventiilor acordate crescatorilor de animale, dupa trei zile de proteste ale sindicalistilor in fata sediului ministerului din Bucuresti. Conform intelegerii, agricultorii care detin mai mult de trei animale vor urma sa primeasca in 2007 cate 490 de lei pe cap de animal, iar cei care au mai putin de trei vaci vor primi bani pentru investitii incepand de anul viitor.
Ministrul agriculturii, Dacian Ciolos, a afirmat ca subventiile acordate fermierilor cu mai mult de trei bovine vor fi suplimentate de la 240 de lei la 490 de lei pe cap de animal. Platile se incadreaza in plafonul de 170 de milioane de euro stabilit cu Uniunea Europeana, a precizat Ciolos. (NewsIn, 24 octombrie 2007)

In luna martie a anului urmator, Dacian Ciolos a anuntat deblocarea primelor plati directe catre fermieri.

Incepand cu 3 martie, fermierii din zone defavorizate pot depune cereri pentru subventii suplimentare, care pot ajunge la 90 de euro pe hectar. "In aceasta saptamana incepe calculul si autorizarea platilor pentru 24 de judete, urmand ca saptamana viitoare banii sa intre in conturile fermierilor", a spus Ciolos. Suma minima stabilita initial, de 50 de euro la hectar, nu va fi diminuata, a mai spus ministrul. In acelasi timp, in perioada 3 martie - 15 mai se primesc cererile pentru platile la hectar aferente anului 2008. (MADR, 3 martie 2008)

Tot in acea luna, Dacian Ciolos a purtat primele discutii cu bancile comerciale, pe tema creditelor acordate agricultorilor.

Premierul Tariceanu si ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, au discutat vineri cu reprezentantii bancilor comerciale despre facilitatile pe care le pot oferi fermierilor, pentru o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare. Romania ar putea accesa pana in 2013, 8 miliarde de euro de la Uniunea Europeana, pentru programe de dezvoltare rurala.(Radio Romania Actualitati, 7 martie 2008)

Verificari privind corectitudinea licitatiilor in cadrul APIA

Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, a solicitat verificarea licitatiei derulate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) pentru achizitia de ATV-uri, dar si a altor licitatii organizate de institutie, controlul urmand sa fie realizat de directiile de Audit si de Inspectie Tehnica si Control din minister. (hotnews.ro, 12 noiembrie 2007)

Pesta porcina si aprobarea PNDR, discutate la Bruxelles
La sfarsitul lunii ianuarie a acestui an, ministrul agriculturii, Dacian Ciolos, a participat la prima reuniune a ministrilor agriculturii din UE, de la numirea in functie. Principalele probleme discutate au fost aprobarea PNDR, pesta porcina si problema ecarisajului din tara noastra.

Potrivit ministrului agriculturii, aprobarea PNDR va fi anuntata oficial de catre Comisia Europeana in luna mai, insa Comitetul STAR (Committee on Agricultural Structures and Rural Development - n.r.) il va aproba, cel mai probabil, in data de 20 februarie. Astfel, Ministerul va putea sa lanseze licitatiile de proiecte in luna martie.

Referitor la sectorul ecarisajului, oficialii europeni au fost asigurati ca firma concesionara unitatilor de neutralizare a deseurilor (Consortiul Protan-Atev, n.r.) isi va finaliza programul de investitii asumat prin contract.

In problema pestei porcine, ministrul Dacian Ciolos a spus ca prezentat la Bruxelles programul de eradicare si ca autoritatile nationale se pregatesc pentru achizitionarea unor vaccinuri performante. (hotnews.ro, 28 ianuarie 2008)

Produsele traditionale romanesti
In luna februarie, Dacian Ciolos anunta infiintarea unui oficiu national pentru produsele nationale, care sa ofere consultanta producatorilor pentru promovarea produselor comunitare pe piata interna si cea comunitara. Acesta a fost inaugurat apoi pe 19 octombrie, la Brasov.

Inca din 2004, Romania trimisese la Bruxelles o lista de produse traditionale pentru care ar fi putut solicita protectie dupa aderare. Produsele incluse pe lista respectiva nu beneficiasera, pana la acea data, de protectie pe piata comunitara, intrucat Romania nu era inca membru al Uniunii Europene.

Ministrul agriculturii, Dacian Ciolos, a anuntat, miercuri, ca orice producator din Romania poate solicita inregistrarea si protectia caracteristicilor traditionale pe care le realizeaza. Acesta a afirmat ca, pana saptamana viitoare, va aproba un ordin care sa stabileasca procedura de inregistrare a unui produs si aceea de protectie la nivel national si comunitar.

"Practic, este inregistrata si protejata o reteta specifica, indiferent de locul unde se realizeaza produsul sau de unde vine materia prima", a spus ministrul Ciolos (hotnews.ro, 06 februarie 2008)

Primele produse traditionale romanesti cu "atestat" comunitar au fost borsul cu cimbrisor si magiunul de prune.

Primul moment de criza in industria laptelui
Crescatorii de vite au pichetat in data de 11 martie sediile celor mai importante fabrici de procesare a laptelui, nemultumiti de pretul scazut oferit de procesatori.

"Multi producatori sunt nemultumiti. Pretul pe care il platesc unele fabrici nu acopera nici costurile de productie, iar la consumator laptele ajunge cu un pret de trei ori mai mare", a explicat Gheorghe Liciu, vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Taurine. (hotnews.ro, 10 martie 2008)

Problema identificata a fost insa nu de natura financiara. Multi dintre micii producatori nu obtineau lapte care sa respecte normele de calitate necesare pentru comercializare. Acest lucru s-a reflectat in neindeplinirea cotei de lapte, stabilita pentru anul 2007-2008.

APIA a informat ca Romania nu va realiza cota de lapte alocata pentru anul de cota 2007-2008, principalele motive fiind stocurile insuficiente de furaje, din cauza secetei, precum si structura fermelor agricole. (NewsIn, 2 aprilie 2008)

"Neindeplinirea cotei de lapte are in principal doua cauze: seceta prelungita din anul anterior si lipsa de subventii", spune Gheorghe Liciu. Acesta adauga ca, pana in 2007, crescatorii de bovine primeau 4-5 subventii diferite, care ajutau proprietarii sa creasca vacile in bune conditii, si sa dea lapte de calitate - conform cu cerintele.

"Suma este de 5-6 ori mai mica decat in anii anteriori. Acum, se acorda o singura subventie, pe cap de bovina, si numai pentru cei care cresc minim trei capete. Ori, cei cu 1-2 capete de bovine reprezinta peste 85%", mai spune Liciu. (hotnews.ro, 10 martie)

Ghid de bune practici in industria alimentara
Tot in luna martie, Ministerul Agriculturii a propus un memorandum privind crearea unui grup de lucru compus din producatori si retaileri care sa elaboreze un Ghid de bune practici. Acesta a fost publicat in data de 10 octombrie 2008, urmand sa fie transpus in legislatie.

Scandalul salariilor de la APIA
In luna mai, sindicatul salariatilor Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) protesteaza. Sindicalistii sustineau ca angajatii agentiei "sunt supraincarcati, extenuati si in consecinta calitatea lucrarilor va scadea iar beneficiarii nu vor reusi sa primeasca subventiile." Acestia s-au mai plans atunci ca "taranii nu stiu sa citeasca hartile, sa indentifice parcele sau sa deseneze, si toata munca o fac angajatii agentiei".

Salariul unui angajat APIA, spun sindicalistii, poate fi de maximum 22 milioane de lei net, la care nu ajung decat cel mult 15% din angajati. Acestia au mai declarat ca ministrul Dacian Ciolos a promis sa "lupte in Guvern" pentru ca toti angajatii sa primeasca plata orelor suplimentare, dar acest lucru nu s-a concretizat.(hotnews.ro, 6 mai 2008)

Sase luni mai tarziu, adica in luna noiembrie, in presa apar informatii privind nivelul salariilor din cadrul APIA. Un functionar cu 1.800 de lei pe luna a ajuns sa incaseze 10.000, in urma calcularii orelor suplimentare, in cadrul APIA Ialomita.

Spre exemplu, un funcţionar cu o leafă de 1.800 de lei pe lună, după adăugarea orelor suplimentare, a luat aproape 10.000 lei. „Pe statul de plată au apărut orele suplimentare aferente unei luni şi jumătate, oamenii au stat la muncă din timpul lor liber, trebuiau plătiţi“, explică situaţia Victoria Didiţă, care recunoaşte că a încasat şi ea mai bine de 7.000 de lei, cu 50% peste salariul normal. (Evenimentul Zilei, 5 noiembrie 2008)

Doua zile mai tarziu, oficialii au dezmintit cifrele prezentate.

Doamna Didita Victoria a adaugat ca, dupa parerea sa, presa a cam exagerat in cele scrise legat de salariile celor din APIA. Astfel, se pare ca cel mai mare venit obtinut de un salariat din cadrul APIA Ialomita poate ajunge la 7.051 lei, in cazul in care acesta beneficiaza de indemnizatia de conducere de 50%, spor pentru vechime maxima in munca de 25% si plata orelor suplimentare efectuate pe parcursul a doua luni. (Ziarul Ialomita, 7 noiembrie 2008)

Asadar, salariul de incadrare al doamnei Didita Victoria este de 1.920 lei, dar sa deslusim mai indeaproape fisa acesteia de venit: norma lunara (ore) - 184 lei, pe orele lucrate efectiv (168 ore) – 1.753 lei, concediu de odihna (16 zile) – 592 lei, majorare 75% - 1.135 lei, indemnizatia de conducere – 1.534 lei, spor de vechime – 1.151 lei, spor conditii vatamatoare – 460 lei, salariul brut – 6.805 lei, ajutor somaj – 34 lei, contracte de asigurari sociale – 646 lei, contributii la asigurarea de sanatate – 374 lei, impozit 920 lei, rest plata banca – 4,831 lei. (Ziarul Ialomita, 7 noiembrie 2008)

Criza platilor SAPARD
Comisia Europeana a trimis autoritatilor romane o scrisoare, in 9 iulie 2008, in care anunta sistarea platilor pentru programul SAPARD pe anul 2008, aproximativ 200 de milioane de euro, din cauza unor deficiente ale sistemului de management si control. Comisia a cerut remedierea acestora urgenta, pana la 31 august.

Oficialii din agentiile care gestionau fondurile au pus aceste deficiente pe seama sistemul informatic.

Erorile pe care sistemul IT le genereaza in mod constant, inca de la implementarea primei variante a aplicatiei, constituie motivul principal al intarzierilor in stabilirea sumelor de plata, dar si al situatiei critice in care se afla unii fermieri care nu vor primi nici un ban pentru terenurile agricole pe care le exploateaza, desi verificarea datelor din cererile de plata a fost realizata sub indrumarea angajatilor APIA, a spus o sursa din institutie.(hotnews.ro, 21 august 2008)

Dacian Ciolos a pus insa deficientele in seama angajatilor din conducerea agentiilor.

Ministrul agriculturii Dacian Ciolos anunta schimbari la Agential de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), care administreaza programul SAPARD, pentru a imbunatati managementul institutiei. Schimbarile vor viza atat persoane, Ciolos refuzand insa sa dea nume, cat si organizarea institutiei. Ministrul isi asuma vina ca nu a urmarit mai indeaproape programul SAPARD, in timp ce directoul agentiei de plati, Laszlo Klarik, considera ca singura sa vina e ca nu a fost mai destept decat cei dinaintea lui la conducerea agentiei si ca a avut incredere in sistem. (hotnews.ro, 21 august 2008)

Intrebat daca exista un posibil vinovat pentru problemele aparute la fondurile pentru agricultura, Ciolos a raspuns ca "va face ameliorari in cadrul agentiilor de plati, atat la nivelul managementului cat si la nivelul procedurilor de acordare a banilor". Ministrul agriculturii a recunoscut ca poarta si el o parte din vina, din cauza faptului ca "nu a urmarit suficient de atent fondurile SAPARD". (Romania Libera, 22 august 2008)

In 12 septembrie, seful APDRP demisioneaza.

Attila Klarik, Directorul General al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, fosta Agentie SAPARD, si-a depus demisia, transmite Ministerul Agriculturii. Demisia a fost acceptata de ministrul Dacian Ciolos si devine efectiva incepand cu data de 15 septembrie 2008. Pe durata interimatului, conducerea APDRP va fi asigurata de catre domnul Sorin Radu, care ocupa in prezent functia de Director al Centrului Regional APDRP Satu-Mare. (MADR, 12 septembrie 2008)

In data de 2 decembrie, dupa un prelungit schimb de scrisori intre oficialii romani si organismele UE, Comisia Europeana a decis prelungirea platilor SAPARD cu inca un an.

Comisia Europeana a aprobat prelungirea fondurilor SAPARD pentru România până la sfârşitul lui 2009, a declarat Michael Mann, purtător de cuvânt al comisarului pentru agricultură Mariann Fischer Boel. Comisia Europeană a transmis, la 25 octombrie, o scrisoare către autorităţile române, solicitând noi informaţii pentru a putea lua o decizie privind reluarea plăţilor din fonduri SAPARD.(recolta.eu, 2 decembrie 2008)