Fibre liberiene: inul, canepa, iuta

Fibrele liberiene sunt fibre ce se extrag din liberul (tulpina) unor plante ca: in, canepa, iuta. Separarea fibrelor liberiene de tulpinile lemnoase se realizeaza printr-un proces chimico-biologic numit topire. In urma procesului de prelucrare a fibrelor liberiene ce constau din zdrobirea tulpinilor si melitare rezulta fuiorul si caltii (fibre scurte, incalcite si cu resturi de tulpini necelulozice).
Inul este o fibra ce are culoarea de la argintiu, galbui-cenusiu pana la cafeniu. Culoarea este cea mai importanta proprietate a inului, pentru ca arata gradul de maturitate si defectele datorate bolilor. Cu cat culoarea este mai deschisa, inul e calitativ superior. Culoarea inului confera un aspect deosebit tesaturilor, el se prelucreaza in culoarea naturala, conferind un aspect estetic deosebit de valoros.

Luciul este moderat si caracteristic. Repriza este mai mare ca la bumbac cu 12% din cauza continutului mai mare a substantelor pectice, necelulozice. Celuloza ajunge la in pana la 80-82% si restul substante minerale, substante necelulozice. Repriza mare confera proprietati deosebite de confort. Fibra de in este mai rezistenta decat bumbacul, intre 50-60 kg forta/mm2. Alungirea este intre 1,5-4%, ceea ce arata ca articolele din in se sifoneaza foarte mult. Solutiile alcaline degradeaza mai mult fibrele de in din cauza faptului ca sunt fibre pluricelulare. Lungimea celulelor este intre 25-30 mm, iar a plantei tehnice (fuior) 40-50 cm. Inul este mai bun conducator de caldura decat bumbacul. Se foloseste pentru lenjerie, articole tehnice, sfori, franghii.

Canepa este o fibra ce se aseamana foarte mult cu inul, uneori cu greu se poate deosebi de acesta.
Proprietati: Culoare de la argintiu pana la cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai inchisa, calitatea este mai scazuta. Lungimea plantei tehnice este mai mare, de 60-70 cm, iar a celulei elementare pana la 55 mm. Repriza este 12% si sub influenta presiunii si caldurii fibrele plesnesc si de aceea nu se intrebuinteaza pentru imbracaminte. Sunt mai rezistente (fibrele) decat cele de in, rezistenta specifica ajunge pana la 70 kg forta/mm2. De aceea se utilizeaza pentru franghii, sfori, odgoane, covoare, articole tehnice, ambalaje, etc.

Iuta. Fibrele se extrag din tesuturile liberiene ale plantei cultivata in Asia. Culoarea difera de la alb-galbui la galben-brun. Sub influenta luminii si a aerului, culoare se modifica apropiindu-se de brun. Are un luciu mai pronuntat decat inul si canepa, dar este mai putin rezistenta. Repriza 16% este mare din cauza continutului foarte mare de fibre necelulozice. Rezistenta specifica 20 kg forta/mm2, alungirea la rupere 2%. Contine
60-68% celuloza.

Sub influenta umiditatii, a luminii si oxigenului din aer, o parte din substantele necelulozice de incrustare se dizolva si astfel rezistenta fibrei scade, dar dupa usacarea materialului se restabileste. Prin alternarea umezirilor si uscarilor, totusi, rezistenta este afectata.

Fibra de iuta este utilizata pentru ambalaje, covoare, articole tehnice.

Aspecte privind piata fibrelor liberiene
Romania se situa pana in ’90 printre producatorii importanti de in si canepa din Europa, ocupand locul 3 dupa CSI si Italia. In prezent productia de in si canepa a scazut considerabil datorita factorilor generali si specifici.

Industria prelucrarii inului si a canepii in Romania se afla in atentia Serviciului Integrat de Consultanta pentru Economie Privata European, care pe baza unor studii facute in Romania a evidentiat cateva aspecte:

• fibrele de in cultivate in Romania rezulta de la soiuri de in de calitate inferioara, adica fibre scurte si de aceea se impune importul de seminte din Olanda si Belgia.
• fibrele de canepa sunt fibre de calitate superioara cu rezultate din soiuri de buna calitate.
• Romania dispune de topitorii, filaterii si tesatorii moderne, care pot prelucra aceste fibre.
• fibrele de in si canepa sunt fibre ecologice, din cauza ca nu necesita tratamente cu insecticide, fungicide, ingrasaminte in cantitati mari.