Interviu cu Mihail Dumitru: Garantarea investiţiilor din PNDR, absorbţie mai mare a fondurilor europene

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Mihail Dumitru, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, în care face o radiografie a celor 100 de zile de la preluarea mandatului, împlinite în data de 2 aprilie 2010.Acesta a prezentat proiectele demarate pentru sprijinirea producătorilor agricoli, a institutelor de cercetare, menţionând şi situaţia restanţelor către fermieri, dar şi demersurile întreprinse pentru absorbţia fondurilor europene.
AGERPRES: Care consideraţi că au fost cele mai importante realizări în cele 100 de zile de la preluarea mandatului la Ministerul Agriculturii ?
MIHAIL DUMITRU: Am găsit foarte multe restanţe la Ministerul Agriculturii legate de activitatea legislativă. Multe dintre acestea erau obligatorii şi consider că, din punct de vedere legislativ, activitatea a demarat destul de bine. Ne-am încadrat într-un anumit ritm pentru promovarea unui important număr de acte normative, respectiv o Lege, trei Ordonanţe de Urgenţă, 16 Hotărâri de Guvern şi 25 de Ordine de ministru. Toate acestea ţin de reglementarea sectorului, dar şi de crearea condiţiilor pentru funcţionarea unor programe de finanţare europene, astfel încât să putem absorbi fondurile europene.
O altă realizare importantă pe care aş vrea să o menţionez ar fi lansarea celor două scheme de garantare pentru cofinanţarea investiţiilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde am pus la dispoziţia Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) 220 de milioane de euro din fonduri europene. Este important acest lucru, pentru că avem un număr foarte mare de contracte pe PNDR, investiţii agricole şi neagricole, pe măsuri privind modernizarea fermelor şi procesare sau pentru dezvoltarea unor activităţi alternative în mediul rural. Din cauza accesării dificile a surselor de creditare, mulţi beneficiari renunţau la proiecte.
De asemenea, am făcut paşi importanţi pentru a îndeplini obiectivele din programul de guvernare, respectiv am început să facem modificări în PNDR, pentru că unul dintre obiectivele mandatului este de a aduce o reechilibrare între producţia vegetală şi cea animală. Paşii făcuţi se referă la modificări în fişele măsurilor care finanţează fermele. Practic, am separat activitatea vegetală de cea animală, am stabilit un buget separat pentru finanţările pe domenii şi am mai făcut modificări la lista sectoarelor prioritare. După cum am spus, prioritar este domeniul de creştere a animalelor.
La ora actuală, mai avem în pregătire, împreună cu Autoritatea Veterinară, o Ordonanţă de Urgenţă privind crotalierea, pentru că aveam unele dificultăţi sesizate de fermieri privind modul de efectuare a identificării animalelor. Acum am pregătit o ordonanţă şi corectăm aceste deficienţe, astfel încât să le dăm posibilitatea să îşi cumpere şi să îşi instaleze singuri crotaliile. Astfel, putem evita situaţia în care fermierul se plângea că nu vine medicul veterinar să pună crotaliile şi nu pot vinde mieii şi să îşi desfacă producţia. Deocamdată, mai avem de luat nişte avize. De asemenea, vom asigura o mai bună interfaţă între baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi baza de date de identificare a animalelor, astfel încât să mărim gradul de rigoare în acordarea subvenţiilor şi ajutoarelor în sectorul animal.

AGERPRES: În momentul preluării mandatului, aţi preluat şi foarte multe restanţe faţă de producătorii agricoli. Ce aţi făcut în acest sens?
MIHAIL DUMITRU: Ne-am propus să plătim toate datoriile restante din 2009. Aici am, însă, o frustare pentru că nu am reuşit să plătim din restanţele de 1,8 miliarde de lei decât 1,21 miliarde de lei, pentru că nu am avut resurse bugetare şi ne-am epuizat întreg plafonul financiar alocat pe trimestrul I de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Aşteptăm deschiderea pe trimestrul II şi sper că vom plăti, dacă nu toate, cel puţin cea mai mare parte a restanţelor pe care le mai avem. Cei mai afectaţi sunt cei din sectorul animal, crescătorii de bovine, ovine şi capre, care urmau să primească Plăţile Naţionale Complementare Directe pe 2009, şi unde am mers pe achitarea integrală a datoriilor faţă de cei care au luat credite. Noi am avut un acord tripartit între APIA, FGCR şi sistemul bancar, prin care i-am convins pe fermieri ca, în contul banilor pe care îi au de primit de la APIA, să facă un credit şi să îşi acopere nevoile financiare şi, în momentul în care noi plătim aceşti bani, să se ducă la bancă.
Noi nu puteam să-i întârziem la plată pe aceşti fermieri, pentru că am avut această convenţie şi am decis să le plătim integral acestora şi mai puţin acelora care nu au avut credite. Ştiu că este o discriminare, dar nu am avut altă soluţie. Din datoria totală, s-a plătit 72 la sută anul trecut şi cu ce am mai dat acum, respectiv 450 - 470 de milioane de lei. Ne aşteptăm să primim în trimestrul II circa 210 milioane de lei şi să mai rămânem şi în trimestrul trei cu o datorie.
De asemenea, pe schema unică pe suprafaţă - SAPS 2009 - am continuat plata diferenţei rămase de anul trecut. Am plătit un avans de 70 la sută în toamna lui 2009 şi, pe măsură ce finalizăm controalele, plătim şi diferenţa, până la 100 la sută. Avem termen - prin regulamentul CE - sfârşitul lunii iunie şi consider că vom finaliza plăţile până la acest termen. Am plătit deja, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2009, un număr de 778.000 de fermieri, care au beneficiat de avansul din SAPS 2009 de 209 lei/hectar, valoarea totală a plăţilor efectuate fiind de 309 milioane de euro. Începând cu luna februarie 2010, APIA a demarat procesul de autorizare totală la plată a cererilor depuse în timpul campaniei SAPS 2009, până la acest moment fiind autorizaţi la plată 364.764 de fermieri, pentru o sumă de 58,7 milioane de euro.

AGERPRES: Aveţi resursele financiare pentru plăţile pe suprafaţă din fonduri europene în condiţiile în care acestea să plătesc iniţial din bugetul de stat şi ulterior sunt recuperate de la Comisia Europeană?
MIHAIL DUMITRU: Pe tot ce înseamnă bani europeni avem bani în buget pentru prefinanţare. Avem un credit furnizor în buget, prin care noi plătim avansul, şi pe urmă îi cerem la comisie şi restituim sumele, ulterior, la finanţe. Aici nu avem o problemă de a întârzia cu plata pentru că nu avem bani, aici singura problemă este să finalizăm controalele şi totul să fie în regulă, astfel încât fermierii să îşi primească banii.
În ceea ce priveşte campania pe 2010, am început-o pe 1 martie. Am început bine şi campania de informare, sistemul a fost funcţional, am avut ortofotoplanurile. De asemenea, am pus la dispoziţia fermierilor IPA online şi, deocamdată, avem o rată de utilizare importantă. Acest serviciu se adresează fermierilor care au posibilitatea de accesa online site-ul APIA. Ne ajută foarte mult pentru fermele mari, cu parcele multe, pentru că reuşesc din timp să se identifice, să îşi marcheze parcelele şi să îşi introducă datele în sistem. Pe urmă, le semnează, le printează şi le depun.

AGERPRES: Aţi declarat recent că România are cea mai mare rată de eroare la cererile de plată pentru sprijinul pe suprafaţă din fonduri europene. Ce puteţi face pentru reducerea erorilor din sistem?
MIHAIL DUMITRU: România a înregistrat, în anii 2007 şi 2008, cea mai mare rată de eroare din UE la cererile de plată pentru sprijinul pe suprafaţă din fonduri europene. Deşi, pentru 2008, a fost o rată foarte mare comunicată Comisiei Europene (CE), de 16 la sută, în urma verificărilor din sistem am constatat că rata era de fapt mult mai mică, de numai şase procente.
Am reuşit să comunicăm CE o rată de eroare diminuată cu peste zece procente la cererile de plată pentru sprijinul pe suprafaţă din fonduri europene şi din bugetul naţional pe anul 2008, o rată efectivă de eroare de şase la sută. A fost o diferenţă mare, cred că a fost o eroare de interpretare şi de calculare a datelor din sistem. Din controale, a reieşit că a fost o rată de eroare mai mică. CE nu a venit cu solicitări suplimentare de informaţii, vom mai avea însă nişte misiuni de audit şi sperăm ca aceste cifre comunicate să reziste.
În privinţa corecţiilor financiare aplicate României pentru nereguli şi neconformităţi în cazul plăţilor pe suprafaţă aferente anului 2007, prima concluzie a CE se referea la o corecţie de zece la sută din suma plătită, în condiţiile în care plăţile pe suprafaţă efectuate de Agenţia de Plăţi din fondurile europene şi din bugetul naţional au depăşit 710 milioane de euro, din totalul prevăzut pentru 2007, de 730,8 milioane de euro. Ulterior, penalităţile au scăzut la 42 de milioane de euro.
Noi am decis să intrăm în procedura de conciliere şi am contestat şi această cifră. Am depus pledoaria pentru conciliere acum trei săptămâni, în termenul prevăzut. După recalcularea noastră, am reuşit să obţinem o corecţie substanţială de ordinul a câtorva zeci de milioane de euro. Noi sperăm ca, la conciliere, să ne pregătim foarte bine şi să obţinem această reducere, probabil undeva la începutul verii, în iunie.

AGERPRES: Unul dintre obiectivele anunţate la început de mandat a fost creşterea absorbţiei fondurilor europene. Cum veţi reuşi să faceţi acest lucru?
MIHAIL DUMITRU: Într-adevăr, unul dintre obiective a fost acela de a creşte transparenţa administraţiei şi a face procedurile pentru accesarea fondurilor europene mai transparente. Oricine poate vedea pe site-ul ministerului că, în cazul PNDR, avem un calendar clar al sesiunilor pe fiecare măsură, termenele, numărul de sesiuni şi bugetul alocat pe fiecare sesiune. Consider că este o măsură absolut necesară, astfel încât, oricine vrea să aplice pe fonduri europene să ştie cu mult înainte când va fi o sesiune, pe ce sumă şi în ce dată trebuie să depună proiectele.
De asemenea, am reuşit să recuperăm nişte restanţe în domeniul PNDR, am lansat măsura 125, de dezvoltare a infrastructurii agricole şi forestiere. Este o măsură foarte solicitată, de aceea vreau să transmit un mesaj potenţialilor beneficiari - şi anume să fie atenţi cu cine pregătesc propunerile şi să nu accepte garanţii date de firmele de consultanţă prin care proiectele făcute de ei vor fi selectate pentru finanţare. Avem astfel de situaţii în cazul unor primării, cărora li s-a promis că, dacă vor fi selectate firmele de consultanţă, vor primi finanţarea, iar acum se plâng că au fost păcăliţi. Pe această măsură ne aşteptăm la o avalanşă de proiecte, la fel ca la măsura 322 privind infrastructura rurală. Avem o sumă de 148 de milioane de euro în acestă sesiune şi va mai exista o nouă sesiune în toamnă.
De asemenea, la succese aş mai puncta că s-au semnat 262 de contracte pe măsura 121privind exploataţiile agricole, finalizată în decembrie. A fost prima acţiune, ca ministru, şi era foarte important să se semneze înainte de 31 decembrie 2009 pentru că, după această dată, rata de cofinanţare era mai redusă cu 10 la sută. Am forţat finalizarea selectării şi semnarea contractelor pentru ca beneficiarii să obţină această cofinanţare mai mare. De asemenea, alte 63 de contracte au fost semnate pe măsura 123.
Mă aştept, în 2010, la o creştere importantă a ratei de absorbţie de fonduri europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Am semnat deja acordul cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, din care 220 de milioane de euro din PNDR trec pe fonduri absorbite, iar numărul de proiecte care vin la plată în 2010 va fi mult mai mare, pentru că acestea sunt din cele care au demarat anul trecut.
Totodată, am lansat axa 4 pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), iar acum suntem într-o campanie importantă de popularizare şi informare în teritoriu. Vrem să îi ajutăm să îşi pregătească strategiile de dezvoltare şi să se constituie în parteneriate publice private Aici avem peste 100 de milioane de euro pe care îi băgăm în dezvoltarea locală a comunităţilor pescăreşti.

AGERPRES: Cum staţi cu notificările către CE privind ajutoarele de stat ce vor fi acordate producătorilor agricoli în 2010?
MIHAIL DUMITRU: Noi am pregătit cele două scheme de ajutor de stat pentru condiţii de bunăstare la porc şi pasăre. Am avut deja mai multe discuţii cu organizaţiile producătorilor privind condiţiile de bunăstare pe care vrem să le recompensăm, astfel încât acestea să fie acceptate de Comisia Europeană (CE). De asemenea, am introdus toate comentariile Comisiei în urma pre-notificărilor şi, dacă finalizăm adoptarea lor, le putem notifica oficial către CE. Noi am vrut să intrăm în Guvern cu tot pachetul de sprijin, dar vom merge, pentru început, doar cu măsura de reducere a accizei la motorină. Acestea trebuie să intre, deocamdată, în circuitul de avizare. După aprobarea în guvern - cred că în două luni, două luni şi jumătate - primim avizarea CE şi le putem aplica.
De asemenea, mai avem două scheme de ajutor mai mici, dar mai puţin relevante. Este vorba despre un sprijin pentru ţinerea registrelor genealogice şi unul pentru protejarea raselor vulnerabile pe cale de dispariţie. Mai trebuie să facem nişte modificări, pentru că ni s-au întors de la Finanţe, dar au fost deja pre-notificate la CE. Mai avem şi un ajutor de ecarisaj. L-am dat până acum într-o formă, dar nu mai putem să îl acordăm în această formă şi vom putea subvenţiona o parte mult mai mică a costurilor.
Aceste ajutoare sunt toate pe 2010, un an cu mari dificultăţi bugetare. Sperăm să le promovăm şi să plătim o parte anul acesta, iar diferenţa să o rostogolim în 2011. Din evaluarea noastră, suma necesară pentru plata în 2010 ar fi de 500 de milioane euro, respectiv 2,1 miliarde de lei.

AGERPRES: Una dintre insatisfacţiile ministrului Agriculturii?
MIHAIL DUMITRU: Aş spune că ar fi o nemulţumire personală faptul că aş fi vrut să promovez mult mai repede aceste ajutoare de stat, dar m-am lovit de inerţia sistemului.
Noi am pregătit schema de ajutor pentru reducerea accizei la motorină, care doream să fie prima cu care să ieşim. Nemulţumirea vine din faptul că am pregătit schema de implementare cu MFP în foarte multe variante. Noi am dorit o variantă cu un anumit mecanism de implementare, prin APIA, şi am mers pe un sistem de rambursare a diferenţei de acciză şi nu pe scutirea de acciză, la pompă, pentru a evita folosirea în circuite paralele. Pe urmă, am făcut o nouă variantă, prin care ANAF era cel care rambursa. Sper ca versiunea finală, acceptată de Finanţe şi de celelalte ministere avizatoare, să fie cea propusă iniţial de MADR, respectiv derularea prin APIA. Aprobarea acestei măsuri este importantă pentru întreg sectorul agricol, deoarece efectul acestei hotărâri ar duce la o diminuare a cheltuielilor fermierilor pe litrul de motorină cu 1,16 lei, ceea ce reprezintă 30 la sută din costurile cu motorină.

AGERPRES: Cum se va derula schema?
MIHAIL DUMITRU: Derularea schemei se va face în felul următor: fermierii cumpără motorina, îşi iau documentele justificative şi factura şi depun cererea la APIA. Agenţia verifică dacă sunt eligibili, respectiv culturile pe care le-au declarat să fie cele din baza de date, şi stabileşte, conform normativului de consum pe cultură, cât au dreptul să primească. Ulterior, se întocmeşte ordinul de rambursare a diferenţei, care va fi transferat în contul fermierului.
Agricultorii pot deja să îşi păstreze facturile, pentru că decontarea se face trimestrial. Dacă au cheltuit în trimestrul I, vor primi banii în trimestrul II.

AGERPRES: Care a fost cel mai greu moment în această perioadă?
MIHAIL DUMITRU: Au mai fost mai multe momente grele, dar consider că discuţiile cu reprezentanţii fermierilor au fost cele mai dificile, pentru că ei sunt organizaţi în asociaţii care se contestă unele pe altele. De fiecare dată când discutăm cu cei de la bovine, porcine, ovine am avut grupuri diferite cu interese diferite, care se contestă, de cele mai multe ori, unele pe altele, din punct de vedere al reprezentativităţii. Nu ne ajută acest lucru, nici în elaborarea politicilor, nici în dialogul social şi nici în activitatea de reglementare, dacă vrem să facem paşi într-o direcţie. Această dualitate, dintre producătorii mari şi cei mici, nu ne ajută, pentru că, de fiecare dată când dăm o măsură în avantajul celor mari, îi nemulţumeşte pe cei mici şi invers.
Am făcut apel la înţelegere, de a-i pune împreună şi este un lucru extrem de dificil. Le-am spus că numai împreună îşi reprezintă interesele sectorului, nu contestându-se unii pe alţii. Nu ne ajută nici în perspectiva viitoarei Politici Agricole Comune (PAC). Important este să fie o singură voce şi să îşi stabilească obiective comune. Mai ales că pentru ceea ce vom negocia cu CE şi cu celelalte state membre după 2013 trebuie să avem sprijinul fermierilor în spate. E important ca noi să mergem cu o propunere care să fie agreată şi de ei, iar ei, prin structurile proprii de reprezentare pe care le au la nivel european, să îşi apere interesele pe care încercăm să le armonizăm cu interesele generale ale sectorului.
Din acest punct de vedere, am făcut ceva paşi pentru constituirea grupurilor de producători. Am semnat 4 - 5 certificate de recunoaştere a grupurilor de producători. Este încurajator. Această formă de organizare a început să prindă, să intereseze şi consider că este o soluţie la a grupa producătorii, mai ales în sectorul legume - fructe, şi la modalitatea de a-i organiza cu infrastructura de depozitare, colectare, sortare, astfel încât să-i integrăm în lanţul alimentar.

AGERPRES: Câteva strategii şi proiecte pentru perioada următoare?
MIHAIL DUMITRU: Am făcut progrese şi pe linia reorganizării activităţii de cercetare. Am promovat patru hotărâri de guvern pentru reorganizarea unor institute de cercetare după noua lege. Asta le dă lor, pe de o parte, o securizare a patrimoniului, o stabilitate şi îşi pot face programe de cercetare de perspectivă. Sper să continuăm şi să accelerăm acestă organizare. Vom avea, însă, unele dificultăţi cu staţiunile şi institutele care au datorii. Aici vrem să găsim o formă de eşalonare, de ştergere a acestor datorii, în baza unui acord cu CE privind acordarea unui ajutor de stat. Deocamdată, nu ştiu dacă vom avea un răspuns pozitiv în cazul acestor institute, dar, de regulă, Comisia nu este flexibilă la acordarea unor ajutoare de stat ce constau în salvarea unităţilor aflate în dificultate financiară, dar mă gândesc că, pe fondul crizei, şi mai ales că vorbim despre cercetare agricolă şi nu despre companii comerciale, există posibilitatea să fie acceptată de CE.
Am cerut acum o situaţie cu toate institutele care sunt curate şi pot fi reorganizate imediat, la fel cum am făcut cu primele patru. Pentru cele care au datorii, trebuie să găsim soluţii şi, ulterior, să le reorganizăm.
Pentru 2010 ne-am mai propus să creăm un nou cadru legal privind creditarea agriculturii, să înlocuim Legea 150 şi un nou cadru legal pentru asigurările în agricultură. La ora actuală, mai facem un studiu prin care analizăm oportunitatea unui act normativ privind consolidarea funciară, în gruparea terenurilor şi fărămiţării şi a înregistrării proprietăţii.
Facem întâi o analiză şi un studiu pentru toate măsurile posibile care pot merge în direcţia grupării terenurilor şi a consolidării a exploataţiilor.
De asemenea, avem un grup de lucru pentru PAC după 2013, unde am început să creionăm poziţia României privind viitoarea politică agricolă comună. Rămân, în continuare, priorităţile stabilite, respectiv absorbţia de fonduri europene, rezolvarea problemelor tehnice la APIA, înfiinţarea camerelor agricole, unde legea este destul de avansată în parlament, iar în momentul în care va apărea vom trece la aplicarea ei. Sperăm ca în cea de-a doua parte a anului să o putem aplica.
În paralel, lucrăm şi la restructurarea administraţiei agricole, pentru că vrem să decidem exact ce servicii rămân la Camere şi care rămân la minister. Facem, de asemenea, o analiză a structurilor, să vedem care sunt obiectivele şi sarcinile şi cum putem redimensiona administraţia.
În ceea ce priveşte Recensământul General Agricol din acest an, am pregătit partea metodologică cu toată formularistica, angajare de personal şi buget. A fost, deja, prima reuniune a Comisiei generale de recensământ, unde eu sunt preşedinte şi am adoptat toate documentele necesare, formularele de anchetă, eşantionare şi resurse.
De asemenea, mai avem un proiect cu Banca Mondială pentru reabilitarea sistemului de irigaţii - să reabilităm încă 100.000 de hectare. Există acordul de împrumut, proiectele şi licitaţiile făcute. A rămas doar să semnăm contractele şi să începem.
Ne-ar ajuta să nu mai avem aşa de multă nevoie de irigaţii anul acesta, pentru că, aici, nu mai putem acorda subvenţii, iar acest lucru îi ajută pe fermieri să îşi mai diminueze din costuri. AGERPRES