La Oradea a avut loc targul palincarilor

Producătorii de pălincă din Bihor, dar şi din Bekes, Ungaria, s-au adunat la Oradea, la Târgului Pălincarilor, eveniment ajuns la a zecea editie.
Pălincari din mai multe sate şi-au expus pe tarabe licorile parfumate 'tari ca focul', sub câte o pancartă pe care era scris, mai mult sau mai puţin artistic, produsul şi locul din care provine: 'Ţuică de Tulca', 'Pălincă de Roşia'. Înşirate în flacoane de plastic de diferite dimensiuni, unele cu câte o etichetă, altele nu, dar pe ştergare albe minunat ţesute, ţăranii îşi îmbiau cumpărătorii cu câteva sortimente de ţuică. Cea mai des oferită era desigur cea făcută din prune, tradiţională pentru zona Bihorului, dar au fost şi câţiva producători care pe lângă prune au distilat ţuică şi din mere şi pere, deosebit de aromate.

Comercianţii s-au declarat destul de mulţumiţi după prima zi a târgului, inaugurat vineri după-amiază. Preţul unui litru de ţuică era ori 25 ori 30 de lei, în funcţie de pălincar. Gospodarii îşi îmbiau muşteriii oferind spre degustare câte un păhăruţ cu licoarea mărgelată. Nu foarte mulţi cumpărători au trecut, însă, sâmbătă prin parc. De vină a fost, poate, ploaia măruntă de după-masă sau, probabil, apetitul scăzut pentru tării al orădenilor.

Cu toate acestea, pe sub corturi şi arborii stufoşi, atmosfera de bună dispoziţie a prins a-i încălzi pe vizitatori şi pe cei curioşi. Grătarele cu mititei, cârnăciori şi cotlete sfârâiau, halbele de bere se înfoiau în gulere, copiii se învârteau prin faţa tarabelor cu dulciuri răsucite şi zahăr ars sau pe lângă oalele mari în care fierbea mălaiul dulce. Asta în timp ce, la mesele orânduite în imediata apropiere, se comandau şi serveau tot felul de preparate gătite pe loc.

Un singur stand, de fapt o rulotă modernă, cu vitrină, bine luminată, a atras în mod special atenţia. Fabrica 'Pălincă din Bekes' (Bekesi Palinka Zrt.) s-a prezentat cu 24 de produse din cele peste 40 ale societăţii comerciale. 'Fără arome sintetice, fără zahăr, 100% fructe' - reclama, sufletul comerţului! Frumos ambalate în sticle de variate mărimi şi forme, burdihănoase cele pentru pălinca maturată pe fructe în interior, rotunde plate pentru cele maturate în butoaie de lemn sau suple şi feminine pentru cele premium sau pălinca cu miere. Doar sticlele pentru sortimentul cu miere, un lichior, cu grade mai puţine, erau de culoare închisă, toate celelalte fiind transparente.

Ungurii au adus pălinci 'pentru pomana porcului' din: prune roşii, prune bistriţe, caise, mere Rubinett, pere Wiliams, cireşe, soc, dude, piersici, gutui, căpşuni, castane, coarne, coacăze, agrişe. De asemenea, au oferit pălinca de prune din Bekes (Bekesi Szilvapalinka), declarată 'Hungaricum' de licenţă mondială. Trei pliante de prezentare, din care unul în limba română, au completat şi pus în valoare oferta vecinilor. Pentru comparaţie, o butelie de jumătate de litru costă 65 de lei, în timp ce o sticlă de un litru, 90 de lei.

Un bărbat impunător, îmbrăcat cu suman şi pălărie de paie în cap, stătea de vorbă într-un grup de săteni. Am aflat că era vicepreşedintele Asociaţiei producătorilor de palincă din Bihor, Flore Vlad. Om cu stare şi cu carte, în care oamenii aveau încredere. De aceea s-au şi înscris mulţi în asociaţie. Vreo 50 până în prezent. Dar mai sunt, ne-a declarat el.

Că oamenii îşi dau seama că împreună, devenind personalitate juridică, vor avea drepturi mai mari şi vor putea acţiona mai strâns, mai uniţi, ca o forţă.

'Ţăranii sunt mulţumiţi de măsura luată de parlament în sensul modificării codului fiscal, astfel încât ţuica produsă în gospodăria individuală pentru consum propriu să fie scutită de accize. Întrebarea lor este însă de când se aplică această modificare a codului fiscal? După câte ştim noi, după Anul Nou. Nu ştim încă precis dacă va fi o precizare după publicarea în Monitorul Oficial, dar oricum chiar dacă măsura este pentru anul viitor oamenii sunt mulţumiţi', a precizat, pentru AGERPRES, Flore Vlad.

El mai spune că, anul acesta, oamenii şi-au fiert prunele cu strângere de inimă, mulţi şi-au neglijat recolta, în ideea că nu vor avea bani să plătească acciza. Producătorii ar dori să fie sprijiniţi câţiva ani, să nu plătească atâtea impozite şi taxe, pentru că lor, având venituri puţine, nu li se dă nimic: unii nu au apă, canalizare sau drum asfaltat, dar li se cer tot felul de impozite.

'Oamenii de la ţară spun că ar fi important pentru ei să-i lase câţiva ani, să se modernizeze un pic şi viaţa lor, şi pe urmă să li se ceară, dar trebuie să aibă o oarecare motivaţie pentru care să plătească', a spus Vlad.

Grijile au început să se risipească spre seară, când de pe scena amenajată în aer liber, dar acoperită, au început să se reverse melodiile populare şi ritmurile de joc atât de dragi ale folclorului bihorean.