MADR: Rachetele antigrindina folosite in ultima perioada nu provoaca seceta

Ca urmare a lansarii in ultima perioada a 38 de rachete antigrindina din mai multe puncte din zona Munteniei si Moldovei, in spatiul public au aparut o serie de critici la adresa acestei practici, fiind lansate informatii conform carora utilizarea rachetelor antigrindina ar putea provoca secete.
 
In legatura cu acest subiect, MADR vine cu o serie de lamuriri, precizand ca aceste dispozitive nu afecteaza cu nimic balanta de apa din nori, si, in consecinta, utilizarea lor nu poate avea drept consecinta instalarea secetei.
 
La nivel mondial, in peste 50 de tari exista programe operationale de modificare a vremii, in special pentru combaterea caderilor de grindina si crestere a precipitatiilor in zonele cu perioade de seceta frecvente. Combaterea grindinei folosind ca agent de insamantare a norilor iodura de argint, este o tehnologie folosita cu succes in multe alte tari, nefiind asociata in nici un caz cu aparitia secetei.
 
Prin interventii active in atmosfera, in norii cu risc major de grindina se trimit vectori purtatori de iodura de argint care, prin reactie, produc nuclee de condensare artificiala. Aceasta modificare determina un proces de precipitare a vaporilor de apa din nor si se elimina astfel pericolul producerii de grindina, iar masa de apa din nor se uniformizeaza si cade, sub forma de ploaie, pe o suprafata mai mare.
 
In concluzie, activitatile de combatere a caderilor de grindina nu afecteaza balanta generala de apa in nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros, inclusiv schimbarea directiei acestuia ci, dimpotriva, asigura creşterea si uniformizarea precipitatiilor numai in aria de combatere şi adiacenta acesteia.
Scopul Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor este de a asigura protectia culturilor agricole cu inalta valoare economica, precum si al comunitatilor rurale din zonele de interventie, fata de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbarilor climatice.
 
Activitatile de combatere a grindinei genereaza modificari ale conditiilor meteo-climatice la nivel local, cu raza limitata de actiune, in spatiu si timp. Sistemul este organizat sub forma unor infrastructuri operationale si de cercetare, sigure si eficiente.

Implementarea Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor a inceput in Romania, ca urmare a necesitatii adoptarii unor masuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme precum grindina, ploi torentiale, seceta, si tinand cont de experienta in acest domeniu, la nivel mondial.