Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Metode agrotehnice de protectie a culturilor

Metodele agrotehnice de protectie a culturilor sunt cele mai vechi metode de combatere a buruienilor, fiind foarte importante in agricultura ecologica. Cele mai importante metode din aceasta categorie sunt: rotatia culturilor, lucrarile solului, fertilizarea, amendarea si semanatul corespunzator, distrugerea buruienilor prin grapat, plivit si prasit, cositul buruienilor, inundarea, mulcirea si altele.
Majoritatea acestor metode sunt elemente componente ale tehnologiei agricole, dar care aplicate judicios, cu anumite particularitati, pot combate eficient unele specii de buruieni fara nici-o cheltuiala suplimentara.

Metodele agrotehnice prezinta atat avantaje cat si unele dezavantaje pentru agroecosisteme, de aceea alegerea metodei, conditiile si momentul de executie influenteaza consecintele aplicarii acestor metode.

Dintre avantaje cele mai importante sunt: combat toate speciile de buruieni monocotiledonate si dicotiledonate, anuale, bienale sau perene, concomitent cu lucrarile de baza, cu pregatirea patului germinativ, trasarea de brazde pentru irigat, rotatia culturilor, contribuie la combaterea bolilor si daunatorilor plantelor de cultura etc. fara sa fie nevoie de cheltuieli suplimentare; nu sunt poluante, deoarece nu lasa reziduuri in sol, apa, planta.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afaceri la Cheie - Cultivarea ciupercilor Champignon


Ciuperci Champignon - O afacere de milioane Milioanele TALE Ciupercile champignon Agaricus sunt cultivate inca din secolul XVII Cercetarile si experimentele au demonstrat eficienta culturii de Agaricus precum si calitatile culinare deosebite ale acestei ciuperci In prezent cultura ciupercilor champignon se extinde tot mai mult...

Oferta Speciala
valabila 48h

Metodele agrotehnice au si cateva dezavantaje: executate in exces favorizeaza mineralizarea humusului, degradarea structurii si tasarea solului; unele sunt foarte costisitoare, necesita multa forta de munca manuala, de exemplu prasitul manual si plivitul; nu intotdeauna se pot executa la momentul optim, din lipsa de brate de munca sau in perioadele ploioase; sunt lucrari energofage (exemplu: aratul), nu se poate interveni la momentul potrivit in cazul precipitatiilor de lunga durata etc.

Alegerea soiurilor. Sunt indicate soiurile rezistente la boli si daunatori, mai rustice, chiar daca productia este uneori mai scazuta.

Rotatia culturilor. Este o metoda de baza in lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor ca urmare a eficientei combaterii si a costurilor neinsemnate. Rotatia culturilor judicios alcatuita, impiedica proliferarea unor grupe de buruieni specifice pentru anumite culturi.

Monocultura si cultura repetata, mai ales in cazul culturilor semanate in randuri dese, favorizeaza inmultirea buruienilor. De exemplu, in cerealele paioase se inmultesc musetelul nemirositor (Matricaria inodora), romanita (Anthemis austriaca), odosul (Avena fatua), iarba vantului (Apera spica-venti), albastrita (Centaurea cyanus), palamida (Cirsium arvense), mazarichea (Vicia sp.), macul rosu de camp (Papaver rhoeas), pungulita (Thlaspi arvense), cocoseii de camp (Adonis aestivalis), mustarul salbatic (Sinapis arvensis) etc., iar in culturile prasitoare – zarna (Solanum nigrum), mohorul (Setaria sp.), iarba barboasa (Echinochloa crus-galli), cornacii (Xanthium italicum), pirul gros (Cynodon dactylon), costreiul (Sorghum halepense), teisorul (Abutilon theophrasti), meisorul (Digitaria sanguinalis), volbura (Convolvulus arvensis), marul lupului (Aristolochia clematitis), susaiul (Sonchus arvensis) etc.

Unele plante de cultura, sfecla, inul, mazarea, sorgul, porumbul, cerealele paioase de primavara etc. sunt sensibile la imburuienare, mai ales in primele saptamani dupa rasarire. Altele sunt mai competitive, inabusa buruienile, de exemplu rapita, secara, iarba de Sudan, canepa, lucerna si trifoiul din anul II etc. Ca urmare, capacitatea de a concura cu buruienile este diferita, periodicitatea de aplicare a metodelor de combatere si eficienta (spectrul) acestora este diferita favorizand sau dimpotriva reusind sa combata bine anumite grupe de buruieni. Prin rotatia culturilor se potenteaza efectul de combatere al metodelor integrate, printr-o rezultanta comuna si eficienta. Rotatia isi exprima efectul asupra reducerii imburuienarii terenurilor, atat direct, cat si indirect prin corelarea cu lucrarile solului, fertilizarea, amendarea, semanatul si lucrarile de ingrijire specifice fiecarei culturi.

Lucrarile solului. Se executa cu plugul, plugul paraplow, cizelul, grapa, cultivatorul, combinatorul, freza etc., contribuind la distrugerea buruienilor in vegetatie sau in curs de rasarire, prin lucrari de baza, lucrari de pregatire a patului germinativ si lucrari de intretinere.

Prin aratura sunt taiate, incorporate in sol si distruse aproape toate buruienile anuale si bienale in vegetatie si numai temporar cele perene (pirul, palamida, volbura, susaiul, trestia, rugul, marul lupului etc.) care regenereaza dupa un timp din organele vegetative (rizomi, bulbi etc.). O buna parte din masa organelor subterane este adusa la suprafata solului si distrusa prin uscare, vara, sau prin inghet, in timpul iernii. Intretinerea araturilor prin lucrari superficiale (exemplu: graparea) determina distrugerea buruienilor abia rasarite. Rezultatele bune se obtin cand solul este mai uscat, altfel radacinile se restabilesc in solul umed si buruienile incep sa vegeteze din nou. Aratura are efect bun in combaterea buruienilor numai atunci cand este executata in momentul optim, imediat dupa recoltarea culturii premergatoare (vara sau toamna timpuriu). Daca se intarzie efectuarea araturilor efectul de combatere al buruienilor este mult diminuat, deoarece buruienile ajung la maturitate si disemineaza. Daca aratura se efectueaza an de an la aceeasi adancime semintele de buruieni ingropate vor fi aduse iarasi la suprafata, fapt ce impune si din acest punct de vedere, alternarea adancimii de lucrare a solului. Araturile foarte adanci si indeosebi cele de desfundare (efectuate periodic) combat radical toate buruienile.

Respectarea cerintelor agrotehnice la executarea lucrarilor solului contribuie la pastrarea apei in sol, asigurand mobilitatea si accesibilitatea elementelor nutritive. Rasarirea uniforma si rapida a culturii scurteaza perioada in care agentii patogeni pot ataca plantele in faza germinatiei, totodata influentand intr-o masura mare formarea florei sanatoase.

Prin efectuarea la timp a dezmiristirii si prin distrugerea samulastrei pot fi prevenite daunele gandacului ghebos sau bolile paiului la cereale. Prelucrarea solului contribuie in mod direct la distrugerea daunatorilor, prin strivirea oualor, pupelor (gandaci, coropisnita, gargarite, carabusi etc.).

Lucrarile de afanare fara intoarcerea brazdei, efectuate cu paraplow sau cizel, realizeaza o combatere mai redusa a buruienilor, in comparatie cu aratura cu plugul cu corman, fapt ce impune controlul imburuienarii prin accentuarea altor metode.

Lucrările de pregatire a patului germinativ reprezinta prin epoca de executie si realizarea indicilor de calitate, metoda agrotehnica cea mai eficienta pentru combaterea buruienilor (indeosebi pentru culturile de primavara). Din acest punct de vedere este obligatorie executarea ultimei lucrari de pregatire a patului germinativ, in ziua sau preziua semanatului, pentru a combate intreg spectrul de buruieni cu germinatie si rasarire identica cu biologia plantei semanate.

Pentru o mai buna combatere a buruienilor prin intermediul lucrarilor solului se recomanda metoda provocatiei si metoda epuizarii.

Metoda provocarii (semanatul fals) consta in maruntirea stratului superficial de sol, prin grapare, pentru a stimula germinarea semintelor de buruieni. Cand campul s-a inverzit (după 2–3 saptamani), solul se lucreaza din nou superficial pentru a distruge buruienile rasarite, fiind totodata si o lucrare de provocatie. Operatia se repeta de 2–3 ori, la adancimi diferite, iar reusita ei depinde si de umiditatea solului, deoarece dupa ploi, semintele de buruieni germineaza in masura mai mare. Aceasta metoda este indicata in livezi pentru a intretine intervalele dintre randurile de pomi prin metoda ogorului negru si in cazul semanaturilor de primavara din epoca a III-a (sorg, bumbac, arahide, pepeni, iarba de Sudan etc.).

Metoda epuizarii se foloseste pentru combaterea buruienilor perene cu inmultire prin muguri de pe rizomi sau de pe radacini: pir tarator (Agropyron repens), pir gros (Cynodon dactylon), costrei (Sorghum halepense), trestie (Phragmites communis), papura (Typha latifolia), pipirig (Juncus inflexux), urda vacii (Cardaria draba), palamida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis), alior (Euphorbia cyparissias), susai (Sonchus arvensis), marul lupului (Aristolochia clematitis), sangele voinicului (Lathyrus tuberosus), linarita (Linaria vulgaris), boz (Sambucus ebulus), coada calului (Equisetum arvense), macris (Rumex acetosella) etc. Principiul metodei consta in lucrarea superficiala (8–10 cm) si repetata a solului (la interval de 10–14 zile), pentru a taia lastarii nou formati, pana cand aparitia acestora consuma toate substantele de rezerva, epuizeaza rizomii si radacinile, provocandu-le moartea.

Metoda epuizarii se poate aplica numai in cazul culturilor prasitoare si in cazul solului intretinut ca ogor negru.

Varianta mai practica a metodei epuizarii consta in fragmentarea organelor vegetative de inmultire a buruienilor (in primul rand rizomii) prin lucrari superficiale, iar la inverzirea campului se executa o aratura adanca pentru ingroparea lor. Acest lucru nu este valabil pentru toate speciile, deoarece la Cirsium arvense fragmentele de 1,5 cm lastaresc in totalitate iar rizomii se gasesc in mod normal pana la adancimea de 3–6 m. Aceeasi situatie se intalneste si in cazul pirului gros, costreiului etc., care au organe vegetative in profunzime. Aceasta metoda este posibila dupa recoltarea borceagului, mazarii, rapitei, cartofilor timpurii, cerealelor paioase, inului etc., pentru ca terenul sa fie necultivat o perioada mai mare de timp. Practic, se executa mai intai o aratura superficiala sau normala pentru a aduce rizomii la suprafata solului, apoi doua discuiri pe directii perpendiculare, cand rizomii sunt fragmentati. In sfarsit, cand campul a inverzit, lastarii formati sunt incorporati printr-o aratura adanca. Aceasta ultima lucrare nu trebuie intarziata pentru ca prin fotosinteza se acumuleaza noi substante de rezerva in rizomi.

Inconvenientul metodei de epuizare este costul ridicat datorita numeroaselor treceri cu agregatele de lucru si eventuale influente negative asupra degradarii structurii si compactarii solului.

Fertilizarea organica determina cresterea viguroasa a plantelor de cultura care stanjenesc buruienile ce rasar mai tarziu. Dar pentru aceasta este necesara distrugerea timpurie a buruienilor care sunt si ele stimulate de aplicarea ingrasamintelor. Gunoiul de grajd trebuie sa fie bine fermentat si sa se aplice, cu prioritate, la plantele prasitoare care-l valorifica foarte eficient. Aprovizionarea cu elemente nutritive se realizeaza prin toate cele trei componente naturale: gunoi, ingrasamant verde si compost. Aceasta este forma de nutritie cea mai armonioasa privind raportul de macro- si microlemente. Dintre prasitoare porumbul valorifica cel mai bine fertilizarea organica. Aceasta trebuie evitata la floarea soarelui care nu suporta aprovizionarea bogata cu azot si ca urmare este foarte sensibila la Sclerotinia sclerotiorum. Din cercetarile efectuate se constata ca la un raport NPK 1:2:2 existent in sol, atacul de Sclerotinia este de 10–15% si poate ajunge la 60–90% la un raport NPK de 2:1:1.

Prin fertilizarea organica activa si in special „hranirea prin sol” a plantelor, folosind elementele nutritive in forma lor insolubila in apa, se asigura dezvoltarea unei biocenoze active cu un „potential antipatogen” ridicat, la care antagonismul microbiologic devine un factor important de protectie. Folosirea ingrasamintelor verzii poate contribui chiar direct la combaterea daunatorilor. Astfel, după lupinul incorporat ca ingrasamant verde, rizoctonioza cartofului este limitata de speciile de Trichotecium, dezvoltate pe plantele de lupin descompuse in sol.

Folosirea amendamentelor determina disparitia buruienilor acidofile (Equisetum arvense, Spergula arvensis, Polygonum convulvulus, Raphanus raphanistrum, Ranunculus arvensis, Rumex acetosella etc.) de pe solurile cu reactie acida sau a buruienilor specifice solurilor halomorfe (Salicornia herbaceea, Salsola soda, Salsola kali, Artemisia sp., Statice gmelini etc.). Prin schimbarea reactiei solului speciile respective nu se mai pot dezvolta si mor. Necombatute, aceste buruieni s-ar inmulti foarte mult si din cauza lipsei de concurenta din partea plantelor de cultura care nu suporta aciditatea sau alcalinitatea.

Semanatul rational presupune asigurarea unei desimi optime, efectuarea acestei lucrari la timpul potrivit (in epoca optima si imediat dupa pregatirea patului germinativ), intr-un pat germinativ pregatit in mod corespunzator. Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ trebuie sa fie executata in ziua sau preziua semanatului. Daca s-ar face mai devreme, cu 1–2 saptamani inainte de semanat, sau chiar cu cateva zile, buruienile ar rasari mai repede si ar castiga avans in vegetatie.

O desime mai mare, catre limita maxima recomandata pentru specia, soiul sau hibridul cultivat, împiedică dezvoltarea buruienilor. Daca desimea este mica, buruienile invadeaza repede cultura si mai ales golurile din ea. De pilda, costreiul si romanita, in zona colinara, sunt buruieni care „sanctioneaza” imediat golurile din lanurile de paioase.

Desimea prea mare la floarea soarelui, peste 60–65 mii plante/ha determina o crestere a gradului de infestare cu Sclerotinia sclerotiorum. In schimb la desimi mai mici de optim, adica sub 50 mii plante/ha, gradul de infestare este mult diminuat. Aceasta se explica prin faptul ca inmultindu-se asexuat, sclerotii din sol dupa infestarea primelor tulpini si dezvoltand primii micelii pe tulpinile florii soarelui, transmiterea acestora de la o planta la alta este mult mai rapida la desimi mari. Asa se explica ca boala apare in lot sub forma unei pete ovale prelungite de-a lungul randului. Infestarea este mai rapida in interiorul randului. Sclerotinia se inmulteste si sexuat dezvoltand apoteci, in care se formeaza o multitudine de ascomicete cu ascospori. Un sclerotiu poate forma 2–3 apoteci, trimitand in aer 1,5–3 milioane de ascospori. Germinatia sexuata este favorizata de o umiditate ridicata si de luminozitate scazuta, timp de 5–7 zile. Daca sclerotii de la adancimea de 2–15 mm cresc spre suprafata solului si sunt atacati de razele solare sunt distrusi inaintea dezvoltarii apotecii. Tolereaza numai lumina slaba si disipata. Infestarea in relatie cu desimea este explicata astfel si din acest punct de vedere, deoarece intr-un lan cu 60–70 mii plante/ha umbrirea este mult mai mare decat intr-un lan cu 50 mii plante/ha.

La cultura de grau semanata prea devreme fainarea poate sa apara inca din toamna, iar pagubele produse sunt mult mai mari. Culturile de toamna semanate prea tarziu vor avea in general daune mai importante din cauza vicisitudinilor iernii.

In cazul plantelor de primvara semanatul prea devreme duce la o rasarire prea lenta si la cresterea pericolului de aparitie a bolilor. Asadar, semanatul trebuie inceput in epoca optima si terminat intr-un timp cat mai scurt posibil.

Semanatul timpuriu, in cadrul epocii optime, poate avea avantaje pentru unele culturi. Astfel floarea-soarelui se coace inaintea ploilor de vara si se evita putregaiurile calatidiului, iar la ceapa de arpagic se evita mana cepei de la sfarsitul verii.

In primaverile mai racoroase si mai ploioase, culturile semanate prea devreme rasar mai greu si sunt imburuienate pentru ca buruienile cu germinatie primavara timpurie vor invada terenul inaintea plantelor cultivate. Dimpotriva, daca se seamana catre sfarsitul epocii optime, plantele de cultura rasar mai repede, pun stapanire pe teren si lupta mai bine cu buruienile. Totusi fermierul trebuie sa urmareasca cu atentie conditiile pedoclimatice locale si sa adopte cele mai bune practici in functie de toti factorii care influenteaza procesul de productie agricola.

Conf. dr. ing. Teodor Rusu

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca

bioterra.org.ro

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Votati articolul

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

Articole conexe:

Comentarii
Comentarii0 comentarii




Ultima ora

Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021".



Forum
blaga felician spune: am avut un smochin in curte-am mancat smochine anul trecut ,din primavera au aparut smochine noi si frunze De doua luni frunzele au inceput sa se usuce si fructele si ele Ce s-a intamplat? Ce sa...
04 Sep. 2019 17:39:28
Raspunde la intrebare
Victor Gh Banța spune: În privința comasării terenurilor, cred că trebuie luată în calcul istoricitatea fenomenului : au mai fost comasate numai că-n forma CAP-urilor proprietarul terenului nu avea niciun drept de...
21 Aug. 2019 22:13:22
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo

Parte a plugului confec?ionata din tabla de otel, care deplaseaza lateral, rastoarna ?i marunteste ...

Proces natural sau provocat de inlaturare a frunzelor unor plante de cultura ajunse la maturitate, p ...
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016