Momarlanii, urmasii dacilor

În zona Straja - Parâng trăieşte o comunitate mică, cea a momârlanilor, despre care se spune că ar fi urmaşii dacilor. Nimeni nu ştie exact de unde vine denumirea de momârlani. Unii cercetători spun că din limba latină, de la momo (ţăran) şi lan (băştinaş). Alţii susţin că termenul derivă din maghiară, de la „maradyany”, care în traducere înseamnă „rămăşiţă”, adică urmaşi ai vechilor locuitori daci. Momârlanii îşi construiesc casele aproape unele de altele, cât mai sus pe munte, la fel ca dacii.

În plus, ele sunt ridicate din bârne necioplite, având forme pătrate şi dreptunghiulare. Ei mănâncă un fel de saramură din carne de oaie, numită „sloi” şi beau ghintură, un extract din rădăcini, pe bază de alcool. Cei mai bătrâni dintre ei se îmbracă şi astăzi în costumul tradiţional alb - negru. Principala lor ocupaţie rămâne oieritul. Pentru că trăiesc de foarte multă vreme pe aceste locuri, izolaţi în locuinţele lor de pe coastele munţilor Parâng şi Vâlcan, momârlanii au păstrat intacte obiceiurile de dinaintea creştinismului. După disponibilizările masive din minerit, începute în anul 1997, mulţi dintre momârlani s-au întors la modul de viaţă tradiţional.


Despre momârlani au apărut mai multe legende. Nici astăzi nu se ştie cât adevăr şi câtă minciună conţin unele dintre ele. O legendă spune că momârlanii se tem cel mai mult de strigoi. Potrivit acesteia, momârlanii cred că acei oameni care s-au ocupat în timpul vieţii cu vrăjitoria, după moarte se fac strigoi şi vin să le ia viaţa celor pe care i-au iubit cel mai mult cât au fost vii. Atunci când unul dintre cei morţi se face strigoi, momârlanii apelează la „vânătorii de strigoi”. Morţii sunt dezgropaţi în mare secret şi „vânătorii” le străpung inima cu o ţepuşă, apoi o scot şi o ard. Ei cred că doar aşa pot alunga strigoii. Muzeograful Marcu Jura de la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” crede că „mass-media a făcut din momârlani, locuitorii autohtoni ai Văii Jiului, o curiozitate menită să crească audienţa, prezentându-i ca pe nişte ucigaşi de strigoi, care trăiesc într-o lume - cu iz medieval - a sufletelor morţilor condamnaţi să bântuie satele”.

Citeste mai mult pe frontpress.ro