Nici terenurile agricole nu scapa de criza: achizitiile realizate de straini sunt la un sfert fata de anul trecut

Investitorii straini care au mai ramas in piata sunt gata sa plateasca pana la 4.000 de euro pe un hectar cu conditia ca lotul sa fie intabulat, sa aiba documentatia pusa la punct si mai ales sa fie comasat.

Tranzactiile cu terenuri agricole intermediate de casa de avocatura Gilescu&Partenerii CHSH nu au depasit 2.000 de hectare in primele cinci luni din acest an, in conditiile in care in prima jumatate a lui 2008 s-au cumparat 10.000 ha de teren agricol.

"Daca inainte de criza cumparau si 200-300 hectare pe luna, acum cumpara 50-70 ha. Majoritatea prefera ca in pararel sa isi consolideze infrastructura, sa faca schimburi de terenuri cu alti investitori pentru a-si compacta loturile si sa demareaza lucrarile agricole", a declarat pentru ZF Vlad Cirjan, avocat in cadrul Gilescu&Partenerii CHSH, una dintre cele mai active firme de avocatura pe acest segment, cu peste 20 de clienti in portofoliu.

Principalii investitori in agricultura, danezii, austriecii si italienii, au fost atrasi in Romania de pretul de zece ori mai mic al terenurilor fata de tarile de origine si au intrat masiv incepand cu 2006 mai ales in vestul tarii, unde terenurile au fost deja comasate de italieni.

"Zona de vest este ceva mai dezvolatata pentru ca au venit mai de mult investitori speculativi, in principal italieni, dar si belgieni, nemti sau austrieci, care au luat cu 200 de euro/ha si au inceput sa compacteze. Si-au creat suprafete de 1.000 ha care au devenit interesante pentru agricultorii profesionisti care vor sa investeasca intr-un start-up", spune Cirjan.


Odata cu primii fermieri veniti, semnalele au fost trase in tarile de origine, s-au creat capitaluri, s-au format grupuri de investitori care au tras aceste capitaluri si a inceput ofensiva in centrul si estul Europei. Multi au inceput cu tarile baltice, cu Slovacia, cu parti din Cehia si odata ajunse proiectele la maturitate au venit in Romania. Chiar daca pe viitor si Bulgaria sau Serbia ar putea face cu ochiul agricultorilor straini, pentru moment

Citeste mai mult in Ziarul Financiar