Oul romanesc si subventia elvetiana. Unde incepe si unde se termina echitatea in sectorul avicol

STAMPILA DE PE OUA - informare asupra sistemelor de crestere in cadrul fermelor avicole de gaini ouatoare. Nivelul subventiilor in sectorul avicol in Romania si Elvetia, ferme de gaini crescute in baterii, interzicerea sistemului de baterii in Uniunea Europeana

Ouale de pe piata romaneasca provin de la gaini crescute în baterii, hranite cu furaje modificate genetic, sustin mai multe organizatii non-guvernamentale. Ideea ca oul romanesc ar fi mai toxic decat cel de import s-a rostogolit ca un bulgare de zapada prin toata presa si i-a facut pe multi romani sa inghita omleta cu noduri. De vina ar fi stresul la care sunt supuse gainile de aici, fata de cele din alte tari, unde sunt crescute in alte conditii. Adevarul este undeva la mijloc, iar noi am incercat sa abordam acest subiect in primul rand din perspective economice.

Fermele de gaini - patru sisteme de crestere
Exista mai multe sisteme de crestere in fermele de gaini ouatoare. Legislatia impune producatorilor sa aplice o stampila pe fiecare ou destinat comercializarii, stampila unde prima cifra reprezinta sistemul de crestere utilizat de ferma de provenienta. Asfel, intalnim ferme ecologice (cifra 0), aer liber (1), hale la sol (2) si baterii (3).

La inceputul lunii februarie 2009, in urma cu un an, organizatia pentru protectia animalelor "One Voice" lansa o campanie prin care dorea sa atraga atentia asupra conditiilor in care traiesc pasarile din fermele avicole. "Pasari care nu pot niciodata sa zboare sau macar sa bata din aripi şi care sunt obligate sa-şi petreaca întreaga viata pe o suprafata mai mica decat o coala de hartie într-o hala supraîncalzita", afirma comunicatul de presa transmis de One Voice si citat de ziarul Adevarul.

Exact un an mai tarziu, o alta organizatie de protectie a animalelor - "Vier Pfoten" - lanseaza campania "Stop consumului de oua produse in baterii!". In materialele prezentate se precizeaza acelasi lucru: "Fiecare gaina sta intr-un spatiu putin mai mare decat o foaie A4 – orice tentativa de a-si misca aripile ii provoaca durere.". Gabriel Paun, reprezentantul asociatiei si coordonatorul proiectului, sustine ca "doua treimi din ouale produse în Romania sunt de la gaini crescute în baterii cu suprafete mai mici decat ale unei coli de hartie A4 şi hranite adesea cu furaje modificate genetic şi cu vitamine sintetice". Vier Pfoten a prezentat si rezultatele unui studiu desfasurat anul trecut, potrivit caruia din 20 de lanturi de supermarketuri din Romania, 17 comercializeaza oua de la gaini chinuite în baterii, iar 13 comercializeaza şi oua cu probleme de etichetare. În material se arata ca 8 magazine alimentare comercializeaza şi oua ecologice, iar 5 dintre acestea oua de la gaini crescute în hale la sol. Niciun magazin nu vinde oua de la gaini crescute în aer liber. Acestea pot fi gasite doar în pietele agro-alimentare, dar fara ştampila.

Concluzia si totodata indemnul celor doua asociatii este schimbarea obiceiului de consum, informarea populatiei asupra cifrelor inscrise in "stampila de pe ou", renuntarea la consumul de oua provenite de la gaini crescute in baterii. Nu in ultimul rand, Vier Pfoten cere interzicerea de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a tuturor tipurilor de baterii.

Gaina romaneasca, mai chinuita decat in alte tari?
Sistemul de crestere intensiv (la baterie) nu este o inventie romaneasca. Regasim prima mentionare a sistemului in cartea Battery Brooding, publicata in 1931 de americanul Milton Arndt. Sistemul s-a extins rapid pe plan mondial, astfel incat, potrivit statisticilor FAO, peste 60% din ouale produse in lume provin de la gaini ouatoare crescute in baterii, la nivelul Uniunii Europene procentul sarind de 75. In aceste conditii, Comisia Europeana a luat in 2008 decizia de a inlocui actualul sistem cu unul imbunatatit, in care gaina traieste pe o suprafata mai mare, dotata cu un cuibar si cu o zona pentru scurmat. Noul sistem va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.

In Romania, tara membra a Uniunii Europene, se aplica legislatia armonizata. Asfel, ordinul 73 / 2005 care se refera la inregistrarea exploatatiilor care detin gaini ouatoare este transpunerea oficiala a Directivei Comisiei 2002/4/CE privind înregistrarea unitatilor care cresc gaini ouatoare, iar ordinul ANSV 136 / 2006 transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE ce stabileste standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare. Fermierii romani nu sunt, asadar, mai catolici decat papa. Ei respecta aceleasi legi ca si colegii din alte tari ale Uniunii.

Unele tari au interzis deja bateriile in ferme
Dupa ce sistemul industrial dezvoltat si "exportat" de americani s-a raspandit vertiginos in lume, primele voci critice la adresa acestuia s-au facut auzite in anii 60. Treizeci de ani mai tarziu, in 1992, Elvetia devine prima tara din lume care interzice bateriile. Este urmata apoi de Belgia, Austria, Suedia si Olanda. Exemplul Austriei (tara mama a organizatiei Vier Pfoten) si Elvetiei este prezentat si de activistii pentru drepturile animalelor, care sugereaza ca inclusiv Romania ar trebui sa urmeze aceasta cale.

Opinia producatorilor romani din sectorul avicol
"Domnii respectivi nu sunt bine informati. Cu privire la cresterea gainilor in acest sistem de baterii, dupa 2012 se vor schimba anumiti parametri, cum ar fi spatiul acordat fiecarui animal, insa situatia este aceeasi in toate tarile Uniunii Europene. Dansii vor sa incurajeze consumul de oua produse in sistem ecologic, eu nu am nimic impotriva, insa acest sistem este doar o alternativa. Sa nu uitam ca pasarilor crescute in sistem ecologic nu li se administreaza medicamente, evident riscul de transmitere a unor agenti infectiosi prin oua este mai mare decat in cazul unei ferme clasice", a precizat, pentru RECOLTA.EU, Leonard Stafie, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din judetul Iasi.

Referitor la stresul la care ar fi supuse gainile, Leonard Stafie considera ca lucrurile sunt si mai simple. "Dansii spun ca ouale provind de la gaini stresate, pai fermierul este primul care se fereste de asa ceva. La gainile stresate apar mai multe simptome, printre care si cel de canibalism, productia scade si, evident, ferma nu mai este rentabila."

Opinia este impartasita si de presedintele federatiei AGROSTAR, Stefan Niculae. Contactat de RECOLTA.EU, acesta a precizat: "Nu am auzit pana acum ca ouale produse in crescatoriile noastre au afectat sanatatea cuiva. Intr-adevar, trebuie sa ne adaptam normelor Uniunii Europene, si cu aceasta ocazie stiu ca in sectorul avicol romanesc s-au facut investitii importante. La capitolul performanta, in Romania sectorul avicol sta foarte bine. Eu cred ca este vorba de un joc de piata, am mai intalnit astfel de practici atunci cand se vorbea de legumele romanesti, ca ar fi continut pesticide. Adevarul este ca producatorii romani din sectorul avicol se lupta cu importurile de carne si chiar de oua."

"S-a precizat in comunicat ca pasarile sunt hranite cu furaje modificate genetic. Asa este, nu doar pasarile, ci toata Uniunea Europeana consuma soia modificata genetic. Necazul este ca avem voie sa o importam, dar nu avem voie sa o producem noi. Este inechitabil", a conchis presedintele AGROSTAR.

Ce spun producatorii de oua certificate ecologic?
Dumitru Argeseanu, patronul fermei avicole in sistem ecologic "Bio Cortina", a introdus conceptul de oua ecologice in tara noastra in anul 2004. "Diferenta este foarte mare intre sistemul de crestere la baterii si cel practicat de noi. Ganditi-va ca noi crestem intr-o hala cel mult 3000 de gaini, pe cand fermele avicole care merg pe sistemul bateriilor ajung pana la 25000 de gaini, care nu vad lumina zilei. In plus, noi le oferim si 12.000 de metri patrati spatiu verde, pasune, si le hranim exclusiv cu furaje ecologice. La noi nu exista coloranti sau aditivi".

Toate acestea se regasesc, evident, in calitatea oului. Am putea sa ne intrebam, atunci, de ce nu este adoptat acest sistem de crestere pe scara larga. Raspunsul ni l-a oferit tot domnul Argeseanu.

"Este greu, foarte greu, mai ales atunci cand pleci de la zero. Pentru o singura hala, investitia este de 400.000 de euro. In privinta subventiilor, sprijinul pe care il primim este zero, fata de alte sectoare. In plus, trebuie sa ai si o dragoste de natura, de animale, ca sa te apuci de asa ceva".

Ce punem in locul custilor, daca le interzicem?
Este intrebarea pe care, fara indoiala, si-o pun majoritatea fermierilor crescatori de pasari. Productia in sistem eco este categoric de calitate, dar e scumpa. Isi permit romanii sa plateasca mai mult pentru un aliment de baza? Si, mai mult decat atat, isi permit fermierii sa renunte la actualul sistem? In zootehnie lucrurile nu stau deloc bine, mai ales in acest an in care au disparut multe din subventiile care mai tineau rentabile fermele in fata tavalugului importurilor ieftine de produse alimentare din tari care nu isi mai pun problema eticii in agricultura.

Lipsa sprijinului sectorului avicol romanesc a fost, de altfel, amintita si de secretarul de stat Adrian Radulescu, care a declarat, duminica, in emisiunea Viata Satului, ca "sectorul de pasare chiar nu mai primeste nicio subventie, e un sector vitregit".

Comparand aceasta situatie cu cea a avicultorului elvetian, tara ne-membra a Uniunii Europene, dar care isi permite sa ofere subventii pentru productia ecologica, regasim aceeasi inegalitate pe care o pomenea si domnul Niculae, presedintele AGROSTAR. Sa nu uitam faptul ca Elvetia, prima tara care a renuntat la baterii in fermele avicole, era pe locul trei in lume, acum doi ani, ca nivel al subventiilor acordate agriculturii.

Ce punem in locul custilor daca le interzicem? Raspunsul la intrebare ni-l putem oferi si singuri: in locul custilor din fermele avicole romanesti vom pune oua elvetiene. Desigur, situatia prezentata de Vier Pfoten merita discutata, merita pornita o dezbatere publica asupra cruzimii la care sunt supuse animalele in ferma. Dar de aici pana la a-l pune la colt pe fermierul roman, dandu-l exemplu pe cel elvetian, este cale lunga. Pentru ca, pana la urma, din Elvetia ne dorim sa importam mai degraba nivelul de trai, decat ouale. Oua fac si gainile de aici.