Pe agenda fermierilor: Lucrari de pregatire a patului germinativ, in cultura mare

Patul germinativ este constituit din stratul de la suprafaţa solului în care se introduce sămânţa. Pe terenul mărunţit şi nivelat patul germinativ se poate pregăti printr-o singură trecere cu combinatorul, care lucrează pe o adâncime egală cu adâncimea de semănat. Deasupra seminţei se găseşte stratul de sol mărunţit şi afânat (plapuma moale), prin care pătrunde aerul şi căldura la nivelul seminţeişi este uşor străbătut de tinerele plante.
Nu este recomandat ca la pregătirea patului germinatv să se folosească grapa cu discuri, deoarece aceasta lucrează la adâncimi mai mari, răscoleşte pământul şi favorizează pierderea apei din sol.

În cazul arăturilor bolovănoase şi denivelate se poate folosi grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi, dar aceasta cu 1-2 săptămâni înaintea semănatului pentru ca terenul să aibă timp să se aşeze, iar în preajma semănatului să se lucrezu combinatorul, până la adâncimea de semănat.

Agregate folosite la pregătirea patului germinativ, în funcţie de mărimea tractoarelor care le acţionează, pot fi U-302 şi U-445 cu combinatorul C-1.9 sau U-650 cu combinatorul C-3,9 sau CPGC-4.

Reglajele care se efectuează la un combinator sunt:

1. Reglarea orizontalităţii cadrului combinatorului pentru a fi paralel cu suprafeţa solului atât în plan longitudinal, cât şi în plan transversal cu ajutorul tiranţilor.
2. Reglarea adâncimii de lucru se realizează cu ajutorul roţilor de sprijin sau cu ajutorul ridicătorului hidraulic al tractorului.

Reglarea adâncimii de lucru se realizează cu ajutorul roţilor de sprijin sau al grapelor elicoidala prevăzute numai în spate sau în faţă, ori cu ajutorul ridicătorului hidraulic al tractorului, care lucrează în poziţia efort controlat.

Reglarea forţei de apăsare a grapei elicoidale pe sol se obţine cu ajutorul întinzătorului cu resort, prin tensionarea corespunzătoare a arcurilor spirale de la paralelogramelor de susţinere.

La combinatoare se folosesc cuţite tip săgeată, pe terenurile îmburuienate, sau cuţite daltă, când se urmăresc afânarea şi mobilizarea solului pe adâncimea se semănat.

Semănatul
Semănatul este lucrarea care condiţionează în bună măsură nivelul şi calitatea producţiilor obţinute.

La executarea semănatului se ţine seama de pregătirea patului germinativ, de cerinţele faţă de umiditatea şi temperatura solului, de adâncimea de semănatspecifică fiecărei culturi etc. În acest scop trebuie să fie respectate epoca de semănat optimă, distanţa între rânduri şi între plante pe rând şi folosirea cantităţii de sămânţă care asigură densitatea stabilită.
Agregatele folosite la semănat diferă în ceea ce priveşte productivitatea în lucru, cât şi în privinţa speciilor semănate( în rânduri dese sau şi culturi care pretind distanţă mai mare intre rânduri-plantele prăşitoare).

Pentru semănatul cu rânduri dese, la 12,5 cm, cum sunt cerealele păioase, se folosesc agregatele: U-302+SUP-15(17); U-445+sup-21, U-650+SUP-29. pe lângă aceste semănători s-au mai realizat şi SC-2,6 cu 21 rândurişi SC-3,6 cu 29 rânduri.

Pentru culturile prăşitoare, cu distanta între rânduride 40-80 cm, se folosesc agregatele: U-302 + SP-4;U-445 + SPC-6(8); U650 + SERO-6(8).

Reglajele efectuate la semănatorile de tip SUP
Reglarea distanţei între rânduri se realizează prin deplasarea simetrică a a secţiilor pe bara - cadru, începând de la centru spre margini. Se slăbesc bridele şi se deplasează secţiile pe locul cuvenit, măsurând distanţa între vârfurile brăzdarelor. În prealabil, s-a determinat centrul barei şi s-a verificat în ce măsură exhaustorul este montat pe centru. Pentru distanţa de 70 cm între rânduri, secţiile centrale se montează pe bara – cadru cu câte o bridă care fixează placa suport cu şuruburile prin oficiul suportului exhaustorului.

Reglarea distanţei între boabe pe rând se obţine prin schimbarea roţilor dinţate de lanţ ale transmisiei şi a discului distribuitor cu numărul de orificii diferit. Mecanismul de transmisie poate realiza 8 rânduri de transmisie prin montarea roţilor de lanţ cu 9, 10,11 şi dinţi pe axul roţii tasatoare şi cu 22 şi dinţi pe axul distribuitor. Numărul şi diametrul orificiilor discului distribuitor diferă în funcţie de cultură şi densitate. În caz că discurile existente nu asigură densitatea dorită, se confecţionează discuri corespunzătoare din discuri oarbe. Există diferite tipuri cu care se pot stabili roţile dinţate şi discul, pentru a avea o anumită densitate.

În tabelul următor, pe cele 4 coloane, se caută distanţa dorită între boabe pe rând şi, în funcţie de valoarea găsită, se extrag toate celelalte elemente.

Exemplu: pentru distanţa de 19 cm între boabe pe rând trebuie să se asigure o roată cu 10 dinţi pe axul roţii tasatoare, ci 30 dinţi pe axul distribuitorului, iar discul să aibă 22 orificii.

Nr. Crt.	Număr de dinţi al roţii pe axul distribuitorului	Numarul de orificii al discului distribuitor	Distanţele reale între boabe pe rând, în cm, calculate la o patinare de 10%
			9 dinţi	10 dinţi	11 dinţi	16 dinţi
1.	30	3x2	154	138.6	127.6	85.8
2.	30	6x2	77	69.3	63.8	43
3.	30	7	66	59.4	55	37
4.	30	14	33	29.7	27.5	18.5
5.	30	16	28.6	26.2	24	16.3
6.	30	22	20.9	19	17.4	11.8
7.	30	34	13.5	12.4	11.3	7.7
8.	30	40	11.5	10.5	9.6	6.6
9.	30	68	6.7	6.1	5.6	3.8
10.	22	3x2	114.4	102.3	92.4	63.8
11.	22	6x2	57.2	51.1	46.2	31.9
12.	22	7	49.3	44	39.6	27.5
13.	22	14	24.6	22	19.8	13.7
14.	22	16	21.5	19	17.5	11.9
15.	22	22	15.7	14	12.5	8.8
16.	22	34	10.1	9.	8.1	5.6
17.	22	40	8.6	7.7	7	4.8
18.	22	68	4.9	4.4	4	2.7