Pretul terenurilor agricole in 2009

Preţurile terenurilor agricole din România, de 3-4 ori mai ieftine ca în Ucraina, Serbia şi Franţa şi încă sub media UE, calitatea solului, dar şi suprafeţele vaste disponibile ar trebui să facă din ele un obiect de atracţie pentru investitorii străini, susţin consultanţii companiei EuroMetropola.

"Calitatea solului, suprafeţele vaste disponibile şi preţurile încă sub media UE fac din terenurile agricole din România un obiect de atracţie pentru investitorii străini. Cu toate acestea, nu asistăm încă la achiziţii de proporţii pe acest segment, unul din motivele principale fiind acela că a devenit tot mai greu să achiziţionezi suprafeţe mari de teren perfect compactate", sunt de părere reprezentaţii companiei imobiliare EuroMetropola.
Potrivit consultanţilor imobiliari, aproape un sfert din suprafaţa de teren arabil la nivel naţional e reprezentată de parcele mai mici de un hectar.

"Clienţii interesaţi de terenuri agricole în România caută suprafeţe de peste 500 ha comasate integral. Terenurile pe care noi le promovăm în această perioadă sunt în zone precum Mehedinţi şi Brăila unde avem până la 1.900 ha, iar preţurile se situează între 2.200 şi 2.500 euro/ha", mai spun reprezentaţii companiei imobiliare.

Aceştia susţin că una din cele mai scumpe destinaţie europene pentru practicarea agriculturii este Irlanda, unde preţurile ajung până la 60.000 euro/hectar, de 10 ori mai scump decât în Scoţia sau Anglia. În acelaşi timp, în Ucraina, terenurile pentru agricultură ajung la 7.000 euro/hectar, iar Serbia practică preţuri asemănătoare, 7.000-8.000 euro/hectar. Totodată, Franţa menţine un preţ apropiat, 6.000 euro/hectar, însă impune anumite restricţii de vânzare a terenului, favorizându-i pe fermierii locali.

"Dacă terenul agricol din România ar fi mai compact, profitabilitatea ar fi de ambele părţi: proprietarii ar obţine un preţ mai bun la vânzare, iar investitorii ar putea creşte productivitatea prin câteva investiţii minime. În România, puţini sunt proprietarii care înţeleg că dacă îşi unesc terenurile, pot obţine un preţ aproape dublu din partea investitorilor străini", adaugă cei de la EuroMetropola.

Potrivit sursei citate, procedura pentru comasarea mai multor terenuri este destul de anevoioasă din cauza birocraţiei şi se poate întinde pe o perioadă mai lungă de timp, cadastrul pentru suprafeţe mari este foarte scump, iar fără cadastru şi intabulare nu se poate perfectă vânzarea.

"Ca foarte multe alte tipuri de proprietăţi imobiliare din România, şi terenurile agricole au făcut obiectul foarte multor speculaţii în ultimii cinci ani, de aceea vedem că în anumite zone există suprafaţe mari comasate, pe care deocamdată nu se cultivă nimic. Cultivarea acestor terenuri ar putea da un imbold relansării agriculturii româneşti. Investitorii ar trebui să urmărească valorificarea potenţialului agricol al acestor terenuri, mai ales că, spre deosebire de alte ţări europene, terenul agricol din România îndeplineşte standardele pentru a practică agricultura organică", subliniază consultanţii EuroMetropola.