Preţurile la bumbac, cereale, aur şi carne, la galop

Statistica a anunţat ieri o inflaţie de 0,55% pe luna octombrie în România. Întrebările sunt cum poate fi stăvilit intern valul inflaţionist mondial dar şi cât pot câştiga agricultorii români din majorarea preţurilor externe. Preţurile materiilor prime au urmat un trend puternic as­cendent pe plan interna­ţio­nal în acest an, iar efectul pentru România este din ce în ce mai puternic, chiar lăsând la o parte majorarea TVA. Institutul de Statistică a anunţat ieri o inflaţie lunară pe octombrie de 0,55%, ceea ce explică nervozitatea de săp­tămâna trecută a oficialilor BNR despre discuţiile privind evoluţia preţurilor.
Creşterea înaltă din economiile emer­gente, mari consumatoare de re­surse, dar şi injecţiile de sute de mi­liarde de dolari ale Rezervelor Fede­rale sunt enumerate printre cauzele unui nou posibil boom al preţurilor la ma­te­riile prime - alimentare sau non-ali­mentare - , după cel din 2008, care a fost dezumflat de marea criză financiară.

În 2010 s-a scumpit întâi grâul. A venit rândul celorlalte cereale să se scumpească, apoi al metalelor de bază şi apoi al produselor din carne.
Avansul pre­ţurilor nu pare să se opreas­că însă aici, potrivit pre­vi­ziunilor analiştilor in­ter­naţionali. Anul viitor evoluţia pre­ţurilor mate­riilor prime ar putea deveni principalul motiv de îngrijorare pentru autorităţi, în condi­ţi­ile în care preţul grâului s-ar putea du­bla, scriu publicaţii de busi­ness de pres­ti­giu din străinătate. Wall Street Journal şi Financial Times vorbesc despre noi valori record ale preţurilor materiilor prime în viitorul apropiat.

De la începutul anului preţul grâ­ului a crescut cu 31,5%, iar cel al po­rum­­bului cu 48% pe bursele stră­ine. Re­colta slabă a cerealelor a dat naş­tere unor speculaţii potrivit cărora este posibilă o criză a alimentelor.
Întrebarea este cu cât va fi influ­en­ţat preţul alimentelor din România de aceste tendinţe. România exportă anual până la 4 mi­lioane de tone de cereale, ceea ce în­seam­nă o pondere de 1% din comerţul glo­bal cu produse agricole.

citeste mai mult in ziarul financiar