Pro şi contra cultivării plantelor modificate genetic

81,5% dintre români vor ca autorităţile de la Bucureşti să interzică Organismele Modificate Genetic (OMG), în timp ce trei sferturi dintre aceştia nu doresc să consume astfel de produse, relevă un sondaj de opinie realizat, în luna aprilie, de IMAS, la comanda Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic - InfOMG. "Cultivarea plantelor modificate genetic, chiar şi pe suprafeţe mici, ar putea duce la contaminarea, în câţiva ani, a culturilor convenţionale", a avertizat profesorul Aurel Maxim, specialist în ecologie şi protejarea diversităţii. De cealaltă parte, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România consideră că argumentele asociaţiilor "anti OMG" din punct de vedere ştiinţific şi tehnic sunt lipsite de rigoare.
Potrivit cercetării, 81,5% dintre români solicită autorităţilor româneşti să interzică OMG-urile, iar 74,1% nu doresc să consume asemenea organisme.

La ora actuală, la nivelul Uniunii Europene (UE) se fac eforturi pentru interzicerea cultivării porumbului modificat genetic MON810, produs de către compania Monsanto, singura plantă modificată genetic autorizată pentru cultivare în UE.

În ultimii ani, şapte ţări importante în sectorul agricol european au interzis explicit prin legislaţia naţională cultivarea porumbului modificat genetic: Franţa, Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Austria.

Conform eurobarometrelor realizate în ultimii 10 ani, consumatorii europeni şi-au exprimat refuzul categoric de a nu consuma organisme modificate genetic.

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic - InfOMG a organizat săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, în incinta Magazinului Ecologic "Coşul Verde", o conferinţă pe tema OMG-urilor.

Plantele modificate genetic ar putea contamina culturile convenţionale

Cultivarea plantelor modificate genetic, chiar şi pe suprafeţe mici, ar putea duce la contaminarea, în câţiva ani, a culturilor convenţionale, a avertizat profesorul Aurel Maxim, specialist în ecologie şi protejarea diversităţii, cu ocazia prezentării sondajului potrivit căruia românii se declară împotriva organismelor modificate genetic.

"Pericolul constă în faptul că aceste construcţii modificate genetice pot să ajungă în culturile convenţionale şi în flora spontană prin aşa-numitele gene zburătoare, prin intermediul polenului. Şi atunci nu mai avem control asupra traseului acestor gene. Iar dacă se continuă în acest mod, s-ar putea ca în câţiva ani să nu mai avem porumb nemodificat genetic, deoarece pierdem de sub control fenomenul, iar culturile se contaminează", a explicat Aurel Maxim, cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.

În ţara noastră este permisă doar cultivarea porumbului modificat genetic, aşa-numitul porumb MON 810, care dezvoltă o toxină care ajută planta să reziste atacului viermelui sfredelitor al pământului.

Ramona Duminicioiu, directorul Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic, a spus că organizaţiile care activează în domeniu vor pune presiune pe Guvern să-i forţeze pe producători să îşi eticheteze marfa într-un mod mai complet, pentru ca oamenii să ştie pe ce dau banii şi ce consumă.

"Producătorii agricoli români vor avea de suferit"

De cealaltă parte, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) consideră că argumentele asociaţiilor "anti OMG" din punct de vedere ştiinţific şi tehnic sunt lipsite de rigoare şi sunt pline de diletantism, potrivit directorului executiv al FNPAR, Daniel Botănoiu.

"Nu există în prezent nici un motiv pentru a scoate din cultură toate plantele modificate genetic, cum nu există nici un motiv de a accepta toate plantele modificate genetic, fără a analiza fiecare caz în parte. Noi credem că este iaraşi o încercare de manipulare grosolană a opiniei publice care nu duce decât la diminuarea competitivităţii agricultorilor români şi la scăderea veniturilor acestora", a spus Botănoiu.

Potrivit FNPAR, importurile de materii prime sau subproduse, provenite din culturi modificate genetic, continuă însă să fie permise. "În acest context, producătorii români sunt privaţi de instrumentele inovatoare care să le permită protejarea culturilor de atacul dăunătorilor, să le permită obţinerea de producţii superioare calitativ şi ameliorarea continuă a practicilor de cultură, înainte de a limita impactul lor asupra mediului", potrivit FNPAR.

FNPAR susţine că scoaterea soiei modificate genetic din cultură a dus la pierderi de 1,2 miliarde de euro anual pe întreaga filieră în România.