Problemele cu fonduri agricole UE diminueaza sansele unui comisar roman pentru acest portofoliu

Rata mare de erori inregistrata in Romania in administrarea fondurilor UE pentru agricultura ar diminua considerabil sansele unui comisar roman responsabil cu acest portofoliu, la audierile pe care acesta le va avea in Parlamentul European, a declarat pentru NewsIn eurodeputata Ingeborg Graessle.


"Vreau doar sa subliniez faptul ca poate nu este intelept pentru o tara care are cea mai mare rata de erori in administrarea
fondurilor agricole sa solicite portofoliul agriculturii", a spus Graessle, membra a comisiei de control bugetar din Parlamentul European.

Eurodeputata germana a mentionat acest lucru si in timpul dezbaterilor pe tema raportului Curtii Europene de Conturi referitor la bugetul UE pe anul 2008, unde Romania apare, impreuna cu Bulgaria si Marea Britanie, ca avand cele mai multe erori si deficiente in administrarea fondurilor agricole.

"Rezultatele inspectiilor nationale privind cererile de plata in cazul carora controalele la fata locului au detectat erori sunt dupa cum urmeaza: Bulgaria - 6,20%, Romania -12, 57%", se arata in raport.

"In Romania, peste 5.500 de fermieri au beneficiat de plati duble excedentare in valoare de 2,2 milioane de euro", detaliaza raportul Curtii. "In unele cazuri, in care fermierii au solicitat reducerea suprafetei sau retragerea acelor parcele in cazul carora controalele administrative incrucisate evidentiasera depasirea parcelelor de referinta, aceste solicitari au fost acceptate fara aplicarea de sanctiuni, ceea ce contravine legislatiei UE. De asemenea, statul membru in cauza a aplicat incorect conceptul de eroare evidenta atunci cand a acceptat ca suprafetele care depasesc dimensiunile parcelei de referinta sa fie transferate catre alte parcele de referinta. Au existat 64.000 de corectii ale unor erori evidente efectuate de aceasta maniera", arata raportul.

In Germania, cel mai mare contribuitor la bugetul UE, rata erorilor in sectorul agricol este de 0,3 %, a mentionat Graessle. "Suntem atenti la aceste detalii si daca lucrurile raman asa, atunci avem o problema, toate statele membre. Un comisar care vine dintr-o tara ce nu respecta legislatia UE va avea probleme la audierile din PE", a avertizat europarlamentarul crestin-democrat.

Propunerea oficiala a Romaniei pentru postul de comisar european este Dacian Ciolos, fost ministru al agriculturii in guvernul Tariceanu. Sansele lui, in ciuda unei sustineri initiale din partea Frantei, sunt vazute cu scepticism la Bruxelles, mai ales din perspectiva audierilor in Parlamentul European, unde comisiile de resort au puterea de a respinge candidatii, daca acestia prezinta probleme.

In 2004, legislativul european a avut obiectii in privinta a cinci comisari - letona Ingrida Udre pentru
taxe si uniune vamala, maghiarul Laszlo Kovacs pentru energie, italianul Rocco Butiglione la justitie, olandeza Neelie Kroes la concurenta si daneza Mariann Fischer-Boel la agricultura. Italia si Letonia si-a retras candidatii, trimitandu-i pe Franco Frattini si Andris Piebalgs, acesta din urma preluand energia, in timp ce Ungaria l-a repropus pe Kovacs la taxe. Kroes si Fischer-Boel au obtinut in cele din urma votul PE.

In prezent, negocierile cu statele membre privind posturile de comisari europeni sunt inca in stand-by pana cand liderii UE si presedintele Comisiei Europene vor stabili cine va face parte din asa-numitul "tandem" creat de Tratatul de la Lisabona, ce va intra in vigoare la 1 decembrie. Este vorba despre functiile de presedinte al UE si de inalt reprezentant pentru politica externa a UE.

In locul sefului de stat sau de guvern care prezideaza pentru sase luni consiliile de ministri si de lideri UE, un presedinte permanent va fi ales de cele 27 state membre pentru doi ani si jumatate, premierul belgian Herman van Rompuy fiind pentru moment candidatul favorit. El va fi secondat de un inalt reprezentant pentru politica externa, ales pentru cinci ani, care va avea un intreg aparat diplomatic in subordine, fiind si vicepresedinte al Comisiei Europene. Cotat pana luni cu cele mai mari sanse era ministrul britanic de externe David Miliband, care insa refuza deocamdata acest post din considerente de politica interna. Presedintia suedeza a UE continua negocierile pentru acest tandem in urmatoarele zile, anuntand organizarea unui summit special pe acest subiect odata ce va avea un consens din partea liderilor UE.