Proiect de modernizare la ferma de gaini Condor SA din comuna Matca, judetul Galati

Ferma Condor SA Matca era cunoscută ca unul dintre producătorii importanţi din domeniul avicol, dar şi ca “exemplu negativ”, după ce Televiziunea Naţională a dat curs apelurilor sătenilor şi a realizat o anchetă în legătură cu poluarea produsă de fermă.
Tehnologie conformă cu standardele UE din 2012

Administratorii au hotărât că singura soluţie pentru supravieţuire constă în modernizarea radicală a producţiei şi, pentru că aveau şansa obţinerii unei finanţări externe, în 2006 au întocmit proiectul, l-au depus şi au obţinut, în cadrul Măsurii 3.1 a Programului Sapard, o finanţare nerambursabilă de 2 milioane de euro, cu ajutorul căreia au schimbat în totalitate fluxul tehnologic.

“Ţinând cont de noutăţile tehnice apărute, atât în privinţa măsurilor de protecţia mediului, cât şi a noutăţilor în creşterea găinilor ouătoare, cum ar fi un anumit confort ce trebuie asigurat păsărilor ( printr-un spaţiu minim ce trebuie alocat fiecărui exemplar) s-a impus trecerea societăţii noastre la tehnologiile care sunt utilizate în Uniunea Europeană", ne-a declarat directorul economic al Condor SA Matca, Ion Condrache. "Am investit în utilaje, în sisteme de alimentare cu furaj şi apă, dar şi în cele de recoltare a dejecţiilor. Astfel, tehnologia pe care o utilizăm acum este conformă cu normele ce vor fi valabile în Uniunea Europeană din 2012 încolo”.


Au fost achiziţionate utilaje produse de o firmă din Germania, prin care au fost modernizate toate etapele fluxului tehnologic, de la adăpost, ventilare, alimentare cu furaje şi adăpare, la evacuarea deşeurilor.

Acum, totul este automatizat, atât pentru activitatea de la ferma de la Matca, cu 80.000 de găini ouătoare, cât şi cea de la ferma din satul Blânzi, comuna Corod, cu 24.000 de păsări, fiind necesari, în total, doar 54 de salariaţi. Furajele şi apa sunt, şi acestea, distribuite mecanizat.

Ouăle “produse” de găini sunt preluate de o bandă rulantă ce le transportă la echipamentele care le ştampilează şi le aşează automat în cofraje. După ce sunt sigilate şi aşezate pe paleţi, pachetele de cofraje sunt transferate în depozitele cu climatizare, unde aşteaptă distribuitorii.

Mai importantă decât automatizarea producţiei este, însă, rezolvarea problemelor de mediu, pentru că acum vorbim de producţie ecologică. Până la modernizare, dejecţiile erau spălate, amestecate cu apă şi preluate cu vidanja, iar din aceste operaţiuni rezultau apele uzate ce emanau mirosuri greu de suportat. Acum, dejecţiile sunt preluate automat, sunt uscate şi transformate în îngrăşământ, folosit pentru producţia de furaje pe cele 300 de hectare pe care ferma le are în proprietate şi în arendă.
Mirosul specific combinatelor de creştere a păsărilor este sesizabil, destul de vag, în interiorul halelor, dar calitatea aerului din curtea fermei nu sugerează că prin zonă ar fi vreo fermă de păsări.

Producţia a crescut la 100.00 de ouă zilnic, dar este vorba doar despre un nivel mediu, pentru că şi acum ferma poate produce mai mult. După ce săptămâna trecută a fost finalizată o a treia hală, producţia va creşte la 150.000 de ouă pe zi.
“Dacă vom mai putea accesa fonduri europene, vom încerca să investim în silozuri şi într-un mic abator”, spune directorul economic.

Ca şi legumele ce poartă semnătura acestei comune, ouăle de Matca au acum căutare în toată ţara: supermarketurile din Bucureşti au comenzi de 32.000.000 ouă/an, la Bacău ajung anual 7.200.000 de ouă, iar ferma are comenzi şi din Ardeal şi Oltenia. În plus, legumicultorii din Matca nu mai sunt supăraţi pe ferma de păsări, sunt chiar mândri că la ei se fac şi “ouă Sapard” (cum le zic ei) iar comuna lor hrăneşte, cu salate şi omletă, o mare parte din ţară.