Proiect model - infiintarea unei ferme de gaini ouatoare

Tema prezentului studiu o constituie o microfermă pentru creşterea găinilor ouătoare, în scopul realizării şi valorificării producţiei de ouă obţinute. Necesitatea investiţiei: În România, conform legislaţiei în vigoare, se preconizează înfiinţarea de exploataţii agricole, menite să înlocuiască treptat gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă, cu autoconsumul produselor agricole realizate.
Analizând actualul sistem de producere a ouălor comerciale, de consum, trebuie să relevăm că producerea ouălor în gospodăriile ţărăneşti se menţine de sute de ani într-un proces de producţie anacronic:

− Se cresc rase locale de păsări, cu potenţial genetic şi productiv foarte scăzut;

− Creşterea se realizează în adăposturi (coteţe) necorespunzătoare, sau chiar în aer liber, sistem total contraindicat la păsări, care au un metabolism foarte ridicat şi nu-şi exprimă nici potenţialul productiv cu care sunt înzestrate, datorită frigului excesiv din timpul iernii şi căldurilor toride din cursul verii;

− În plus, hrănirea păsărilor este deficitară, constituită exclusiv din cereale, neasigurând necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat.

Din statisticile existente, o găină crescută în aceste condiţii extreme produce pe an circa 120 ouă, exclusiv în timpul verii, dar consumă pe zi 120 g grăunţe, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, faţă de 280-300 ouă pe an în sistemul intensiv de creştere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Aşadar, o găină crescută în sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe ouă pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic.

În lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de creştere a fost abandonat de foarte mult timp în ţările cu avicultură dezvoltată, el mai existând abia în ţările subdezvoltate. România, care are deja o avicultură de tip industrial foarte performantă, cu o tradiţie de aproape 50 de ani, trebuie să restrângă, în perioada următoare, acest tip de creştere, care, din păcate, realizează în prezent cca. 80 % din producţia autohtonă de ouă, iar cele cca. 5,5 miliarde de ouă pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj în plus pe ou, realizează un consum suplimentar anual de cca.: 5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale sau producţia de pe cca. 200 mii ha teren arabil.

Mai avem în vedere şi influenţa negativă a producţiei ţărăneşti de ouă. Cele 5,5 miliarde de ouă se realizează doar în cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie) iar împreună cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial în aceiaşi perioadă asigură populaţiei ţării cca. 1 miliard de ouă pe lună, adică aproape 40 ouă lunar pe locuitor. În celelalte cinci luni ale anului, există pe piaţa internă aproape numai ouăle produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurând doar 10 milioane ouă pe lună, sau doar 4,5 ouă pe locuitor.

Această neasigurare a pieţii determină creşterea excesivă a preţului ouălor în timpul anotimpului rece, ca şi masive importuri de ouă, care destabilizează piaţa internă, ce nu mai poate fi controlată cu cantitatea foarte mică de ouă autohtone.

Oportunitatea investiţiei este, aşadar, destul de evidentă. Pe de-o parte, pentru că, aplicând sistemul intensiv de creştere, în locul celui extensiv actual, crescătoria, prin investiţia la care ne referim va produce ouă în condiţiile economice ale actualelor ferme industriale, şi în tot timpul anului. Pe de-altă parte, o microfermă de găini ouătoare are avantajule de a folosi doar forţa de muncă a familiei, precum şi cereale din producţia proprie, cu mult mai ieftine decât cele de pe piaţă, putând, deci, produce mai economic chiar decât fermele avicole industriale.

Şi, întrucât statul sprijină înfiinţarea exploataţiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandărilor şi reglementărilor UE – în care România aspiră să intre, oportunitatea de a înfiinţa acum astfel de ferme familiare este evidentă.

Descrierea funcţională şi tehnologică

Prezentul studiu are în vedere construirea şi punerea în funcţiune a unei hale cu o suprafaţă de 1000 mp.

Alegerea acestui tip de hală are în vedere experienţa mondială şi românească în domeniu. Hala poate fi utilizată fie pentru creşterea pe aşternut permanent, cât şi în baterii convenţionale, însă cu posibilitatea tehnică de a fi transferate după anul 2012 în baterii alternative, aşa cum sunt admise de reglementările în materie ale UE.

Cum, însă, tipul de creştere în baterii este mai costisitor şi mai dificil în exploatare, se recomandă creşterea la sol, pe aşternut permanent, caz în care hala se populează cu 8000 puicuţe de 16 săptămâni, care sunt menţinute în producţie până la vârsta de 77-80 săptămâni, după care se sacrifică şi se înlocuiesc, după dezinfecţia halei, cu o nouă serie de 8000 puicuţe. Hala de 1000 mp avută în vedere în studiu poate fi redusă la jumătate (500 mp), cu 4000 puicuţe la populare.

Terenul pe care este amplasată construcţia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, însă, să aibă dimensiuni care să permită dezvoltarea ulterioară, prin construirea de noi hale de aceleaşi dimensiuni, în ideea că orice afacere trebuie să aibă în vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul realizat în perioada de debut a afacerii.

Prezentul studiu are, însă, în vedere o microfermă (fermă familiară) compusă dintr-un adăpost de 1000 mp, cu creştere pe aşternut permanent, precum şi anexele – necesare sau opţionale – ale activităţii de producţie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalaţie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).

În esenţă, se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creştere pe aşternut permanent, care impune:

− Construirea unei hale închise, fără ferestre, prevăzută cu un sistem de ventilaţie care să asigure un microclimat corespunzător atât în timpul verii, cât şi al iernii. În plus, hala 4 închisă permite un program de lumină conform tehnologiei de creştere şi asigură o foarte bună biosecuritate, datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni, în comparaţie cu creşterea în aer liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre
− Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice, în care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncăr (siloz) central, exterior sau interior, şi le transportă mecanic în hrănitoarele tronconice, accesibile păsărilor, dar care elimină risipa.
− Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie sau reţeaua comunală), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, şi din conducte interioare pe care sunt fixate adăpătorile automate de tip picurător;
− Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară, pe care sunt dispuse, sub tavan, lămpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;
− Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de dormit şi aşternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manuală sau mecanizată a ouălor.

Descarca studiul Proiect-Model-Ferma-Gaini-Ouatoare - distributie gratuita