Putem hrăni 100 milioane de oameni, dar mâncăm alimente importate

Paradoxul agriculturii româneşti: poate hrăni 100 de milioane de oameni, dar consumăm mai multe alimente importate din alte ţări decât cele produse în România. Mai grav, apreciază analiştii BCR, deşi agricultura reprezintă una dintre şansele relansării economice, acest lucru nu se poate face decât cu ajutorul invetiţiilor străine şi a fondurilor europene. Nu ne putem baza pe forţe proprii, din cauza fragmentării terenurilor agricole, a investiţiilor reduse, a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la sate şi sărăcia larg răspândită în mediul rural.

„Agricultura românească poate deveni o prioritate pentru investitorii străini, datorită preţului scăzut al terenurilor, întinderea vastă a suprafeţelor arabile şi solul de calitate, ingredientele perfecte pentru dezvoltarea unei afaceri de succes de către orice investitor străin”, spune Lucian Anghel, economistul şef al BCR, cu ocazia prezentării Raportului Agricultura 2009.


Deficitul comercial pe segmentul produselor agricole este semnificativ (-706 milioane euro în primele cinci luni din acest an, în scădere totuşi faţă de -920 milioane euro în aceeaşi perioadă din anul precedent). Raportul menţionează că primii 50 de mari întreprinzători din domeniul agricol lucrează doar 4% din suprafaţa arabilă totală, respectiv circa 430.000 ha. Tendinţa ascendentă a preţului terenurilor agricole vizibilă până anul trecut, precum şi anticipaţiile de majorare ulterioară au avut un efect nefavorabil asupra procesului de comasare a terenurilor agricole.

Interesant este că Ministerul Agriculturii a raportat o creştere de 41% a exporturilor (803 milioane euro) în primele cinci luni ale anului, în principal grâu şi porumb în ţările europene. De altfel, în privinţa producţiei de cereale stăm cel mai bine. Estimările oficiale situează producţia de grâu în jurul a 5,3 milioane de tone în 2009, în timp ce consumul intern este de circa 3 milioane de tone anual. În aceste condiţii, nu ar trebui să se manifeste presiuni asupra creşterii preţului la pâine, însă acest lucru depinde într-o măsură destul de mare de calitatea grâului, care va putea fi evaluată abia la finele lunii septembrie.

„Rămânem în continuare cu deficit şi în domeniul agricol, dar potenţialul de a deveni exportator net este colosal”, apreciază Anghel.

Citeste mai mult in Saptamana Financiara