Retrospectiva agriculturii vasluiene: 2009, un an păgubos

Anul care tocmai s-a încheiat a fost unul dintre cei mai păguboşi pentru agricultura vasluiană. Condiţiile meteo nefavorabile au calamitat zeci de mii de hectare, iar recolta nu a fost nici pe jumătate cât cea de anul trecut. În urma acestor neajunsuri mai mult de 2.000 de ţărani au renunţat să mai lucreze pâmântul, scrie Obiectiv de Vaslui. De parcă n-ar fi fost suficient, jumătate dintre ţăranii vasluieni nu au primit nici măcar avansul din subvenţii deoarece nu este clarificată situaţia terenurilor agricole pentru care au cerut sprijin financiar, iar unii sunt obligaţi să restituie banii primiţi pe suprafaţa de teren agricol pe care au raportat-o. Nici pentru zootehnia vasluiană, 2009 nu a fost un an bun. Oierii au pierdut subvenţii de peste cinci miliarde de lei vechi, iar 5.000 de crescători de vaci şi-au pierdut dreptul de a vinde laptele şi produsele derivate.
Pe lângă efectele crizei economico-financiare, condiţiile meteo nefavorabile au făcut ca 2009 să fie unul dintre cei mai păguboşi ani pentru agricultura vasluiană.

Deşi 2009 a început cu o iarnă blândă, în martie şi aprilie, adică taman în toiul campaniei de primăvară s-au înregistrat temperaturi extrem de scăzute. Îngheţurile prelungite din primăvară au distrus culturile pe mii de hectare din judeţ. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Agricolă pentru Dezvolatre Rurală (DADR) Vaslui au fost afectate de îngheţ nu mai puţin de 12.297 de hectare.

Cea mai distrusă cultură a fost cea de rapiţă. Gerul a devastat peste 11.600 de hectare. Au mai fost afectate cu diferite grade de dăunare 115 hectare de grâu şi 155 de hectare de orz. Mai mult, îngheţul de la sfârşitul lui aprilie a stricat şi livezile vasluienilor, nu numai culturile din toamna anului precedent. Au fost compromise peste 130 de hectare de cireş, 57 de hectare de prun, 50 de hectare de măr şi 30 de hectare de vişin.Totodată, viţa-de-vie a fost lovită de îngheţ pe 105 hectare.

Nici bine n-a trecut îngheţul, că imediat după însămânţările de primăvară agricultorii s-au confruntat cu o secetă prelungită.

Cea mai afectată de secetă a fost zona de sud a judeţului, unde cantităţile de precipitaţii înregistrate în aprilie şi mai au fost foarte mici şi cu perioadă fără ploi de până la 22 de zile, ceea ce a determinat perturbări majore în procesul de creştere şi dezvoltare al plantelor.

Fenomenul de secetă s-a instalat şi a persistat exact în momentul în care culturile avea nevoie foarte mare de apă, respectiv în perioada formării şi umplerii boabelor.

Pe lângă seceta solului, fenomenul a fost accentuat şi de seceta atmosferică. Temperaturile ridicate din acea perioadă au determinat ofilirea plantelor, ca urmare a dezechilibrului dintre cantitatea de apă evaporată prin frunze şi cantitatea de apă absorbită prin rădăcini.

Seceta persistentă a uscat peste 70.000 de hectare din judeţ cultivate cu rapiţă (17.000 ha), grâu (43.806 ha), orz (224 ha), orzoaică (330 ha) şi triticale (28 ha).

Potrivit datelor furnizate de DADR Vaslui, 61.383 de hectare calamitate de secetă şi îngheţ au fost cultivate în toamna anului precedent, iar 8.899 hectare au fost cultivate în primăvară. Valoarea pagubelor a depăşit 346 de miliarde de lei vechi. Ţinând cont de amploarea fenomenului, DADR Vaslui a cerut ministerului de resort, în repetate rânduri, să declare judeţul Vaslui zonă calamitată, potrivit Legii 381/2002. Cu toatea astea, judeţul nu a fost declarat zonă calamitată iar pierderile agricultorilor au fost contabilizate odată cu strângerea recoltelor.

Citeste mai mult in Obiectiv de Vaslui