România a câştigat postul de comisar european al agriculturii. Cum stă România cu agricultura aflaţi aici

Motivul scăderii productivităţii îl constituie, conform unui recent studiu realizat de BCR, creşterea fenomenului de urbanizare, dar şi a capacităţii limitate de exploatare. De asemenea, agricultura a suferit şi din cauza investitorilor străini care au venit în ţara noastră doar pentru a cumpăra teren arabil la preţuri de până la şapte ori mai mici decât în Occident şi apoi să-l vândă la preţuri mult mai ridicate sau să aştepte să primească subvenţii, fără să îl lucreze.
Un alt raport, de data aceasta al Băncii Mondiale, arată că agricultura românească este "învechită", necesitând investiţii majore la capitolul competitivitate, Politica Agricolă Comună (PAC) putând oferi multiple beneficii fermierilor români, atât financiare, cât şi de integrare şi de stabilitate. Statisticile arată că o treime din populaţia ocupată a ţării lucrează în agricultură, ceea ce situează România mult peste media de 5,9 % a ţărilor din UE 27. Toate aceste considerente situează România în rândul ţărilor cu potenţial agricol ridicat. Raportul Băncii Mondiale arată că ţara noastră beneficiază de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013. Numai în acest an producţia de cereale s-a diminuat cu 25 - 30 de procente, faţă de anul precedent.

Subvenţiile agricultorilor români sunt un sfert din cele din UE iar dobânzile la credite sunt de opt ori mai mari ca în Europa

"Multe dintre terenurile agricole din România au fost deja achiziţionate de investitori străini care le ţin doar pentru subvenţii. Cât priveşte potenţialul agricol al ţării, solul bun pe care îl avem trebuie însă întreţinut, avem nevoie de subvenţii. Deocamdată subvenţiile pe care le primim reprezintă doar un sfert din cele de care beneficiază agricultorii din UE", a declarat pentru Gândul Ilie Dan, reprezentant al Asociaţiei Fermierilor din România. Reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni sunt de părere că nici dobânzile băncilor nu încurajează investiţiile în agricultură, fiind de circa opt ori mai mari decât cele din Franţa şi Spania, de exemplu. În urmă cu o lună, şeful statului a declarat că România are un potenţial agricol ce ar putea asigura hrana pentru peste 80 de milioane de persoane, dar că, din păcate, se importă 70% din alimente. Nici la capitolul tractoare nu stăm bine. Statisticile arată că în ţara noastră unui tractor îi revine o medie de 54 de hectare de teren arabil, faţă de doar 17 hectare în UE.

Citeste mai mult in Gandul