România, în top zece la producţia de lapte în UE, însă doar unu din cinci litri ajunge în fabrici

Lipsa fermelor mari şi a implicării crescătorilor de animale în procesarea laptelui face ca industria locală să genereze afaceri de circa 900 de milioane de euro anual, de trei ori sub potenţialul generat de cei 4,7 miliarde de litri de lapte produşi anual, din care doar 20% ajung în industria de procesare.
Costurile de producţie a laptelui în România sunt mai mici decât în Ungaria, Polonia sau Slovacia, potrivit datelor dintr-un raport al Consiliului Concurenţei. Pe de altă parte, cele mai recente comparaţii de preţuri în UE realizate de Eurostat (institutul de statistică al Uniunii Europene) arată că România avea în 2008 cel mai scump lapte proaspăt în retail.

Pe piaţa locală, laptele proaspăt de vacă pleacă la un preţ mai mic de 1 leu pe litru de la ferme şi ajunge pe rafturile magazinelor cu 3-4 lei pe litru. Scăderile de preţ vor veni doar din eficientizarea producţiei, prin crearea mai multor cooperative de fermieri care să se implice în acelaşi timp şi în industria de procesare a laptelui, este concluzia investigaţiei Consiliului Concurenţei pe piaţa laptelui finalizată în luna septembrie a acestui an.

"Din cauză că structura exploataţiilor este foarte fragmentată, este greu de eficientizat transportul laptelui către fabricile de procesare: un procesator lucrează cu mii de furnizori, ceea ce implică costuri mari. Pe piaţă există multe puncte mici de colectare care generează la rândul lor costuri", explică Mariana Irimia, inspectorul de concurenţă care a coordonat investigaţia CC pe piaţa laptelui.

La nivelul ţării sunt 850.000 de exploataţii de vaci - cel mai mare număr din UE -, dar 90% sunt ferme de familie, cu 1-2 animale. Mai mult, în 2008 doar 179.000 de exploataţii, adică 21% din total, vindeau laptele direct către procesatori. Datele din raport arată că doar unu din cinci litri de lapte produşi la nivel local ajunge în industria procesatoare, restul producţiei având ca destinaţie autoconsumul (40%) sau vânzarea directă (36%). Spre comparaţie, în Uniunea Europeană majoritatea exploataţiilor sunt de mărime medie (de la 10 la 100 de animale), iar aproape 60% din laptele crud este procesat de către cooperative - forme organizatorice ale fermierilor care deţin şi capacităţi de procesare.

Astfel, lipsa fermelor mari, în condiţiile în care industria procesatoare este în mâna a 7 grupuri mari de companii, face ca negocierile dintre procesatori şi fermieri şi costurile înregistrate pe lanţul de distribuţie să cântărească mai mult decât materia primă în formarea preţului final.

Citeste mai mult in Ziarul Financiar