Secretele unei afaceri agricole pe un teren de mici dimensiuni

Spre deosebire de cartierele rezidentiale inghesuite, proiectate la norma, adesea locuintele construite in regie proprie beneficiaza de spatii generoase. Ele pot fi impartite in trei categorii de folosinta:

1. curtea propriu-zisa, adica spatiul de relaxare, cu gazon, flori ornamentale, pomi si arbusti
2. o mica livada
3. gradina de legume

De aceasta din urma ne ocupam in cele ce urmeaza.

Pentru a ilustra exemplele urmatoare, pornim de la o gradina de legume cu dimensiunea de 600mp. Gradina este situata in spatiu deschis, ingradit, nu exista solar si are posibilitate de irigare.

Ce putem cultiva aici si cat se poate castiga?
Raspunsul la intrebarea ce cultura este mai profitabila raspunsul este foarte simplu: cea care se vinde. Nu exista un "secret" al agricultorilor in privinta productiei si cu atat mai putin in privinta pietei de desfacere. Singurul secret este felul in care stiti sa va castigati clientii si sa va laudati marfa. Exista insa cateva reguli de bun-simt.

Regula 1: pe suprafete mici, productii mici
Chiar daca terenul este amplasat intr-o zona in care se cultiva traditional porumb, degeaba cultivati porumb pe cei 600 de metri. Desi nimeni nu va impiedica, nu poate fi vorba de o afacere. Asadar, pe spatii mici se cultiva mai ales legume, plante ornamentale, plante medicinale sau anumite plante tehnice care pot fi valorificate fara probleme in cantitati mici.

Regula 2: cautati consumatorul final si evitati intermediarii
Fiind vorba de o productie mica, rolul intermediarului dispare. Samsarul, asa cum este denumit, are un rol bine definit in sistem. El aduna marfa de la n producatori, o strange intr-un loc apoi o revinde cu adaos comercial. Acesta este mecanismul, pe scurt. Avand posibilitatea de a livra cantitati mari, are o alta putere de negociere si isi permite sa abordeze clienti de talie mare, precum procesatori sau retaileri. Nu poate fi vorba de o relatie comerciala intre proprietarul unei parcele de 600 de metri si un supermarket. Insa, proprietarul parcelei poate sa vanda cu succes catre consumator.

Ideal este sa va faceti o baza de clienti fideli, carora sa le vindeti aceleasi produse. Pentru a ii fideliza, argumentul principal este calitatea produselor obtinute fata de cele care se gasesc in comert. Puteti garanta aceasta calitate invitandu-i sa "vizioneze" gradina, sa observe ca nu folositi o tehnologie intensiva. Legumele "de tara" sunt foarte cautate, iar pretul pe care il cereti poate fi usor mai ridicat decat cel al concurentei.

Regula 3: specializati-va pe o gama de produse
In primul rand, veti deprinde repede "meseria" si veti cunoaste din propria experienta ce probleme pot sa apara, care sunt cele mai bune seminte, care este timpul potrivit pentru semanat in functie de conditiile anului. Toate aceste cunostinte practice dobandite sunt mult mai valoroase decat tot ce ati putea afla din cartile de specialitate. Veti sti gama de boli si daunatori, veti avea pregatite substantele pentru tratamente ba, mai mult, veti fi in masura sa le aplicati preventiv.

Pe de alta parte, nu trebuie sa mergeti pana intr-acolo incat sa cultivati doar 2-3 specii, in primul rand pentru ca va trebui sa va stabiliti un asolament, chiar daca acest termen poate fi considerat pretios in situatia de fata, cand avem de a face cu un teren de 600 de metri. Insa, experienta legumicultorilor in mici ferme familiale a aratat ca exista reguli clare de bune practici in privinta amplasarii fiecarei specii de cultura. Aici aveti cateva exemple.

Argumentul pentru a va pastra un portofoliu de baza (sa spunem 8-10 specii cultivate) este clientul. El va sti ca primavara vindeti leurda, usturoi si ceapa verde, ca vara vindeti flori de galbenele, tomate negre si ardei habanero, iar toamna vindeti varza si broccoli. Am dat doar cateva exemple.

Nu este nimic gresit in a veni anual cu cate una-doua specii noi, pentru diversificare, dar portofoliul trebuie sa ramana neschimbat pentru a se transforma cu timpul in brand personal. Daca unui client i-a placut rosia neagra pe care i-ati vandut-o, negresit va vrea si anul urmator si poate va va recomanda mai departe.

Regula 4: produse putine, dar scumpe
Deja am stabilit ca pe suprafete mici obtinem productii la randul lor mici. Pentru a creste venitul obtinut in agricultura, avem doua posibilitati: marim productia sau marim pretul. In cazul de fata, terenul ramane acelasi, asadar nu putem umbla la cantitate. Productia va fi aceeasi, cu mici fluctuatii. Ne indreptam atentia, deci, asupra pretului. Nici pe el nu il putem mari foarte mult, pentru ca pierdem clientii. In aceasta situatie, incercam sa cultivam produse cu valoare mare. Fie ca e vorba de anumite varietati greu de gasit (precum tomatele negre din exemplul anterior), fie ca e vorba de specii care se gasesc doar intr-o anumita perioada din an, incercam sa aducem in gradina doar acele specii care se vand scump. Intre un ardei iute turcesc care poate fi cumparat din piata cu 10 lei kilogramul si ardeiul iute habanero, care poate fi vandut in ghiveci cu 10 lei planta, evident ca il vom alege pe acesta din urma.

Regula 5: utilizati spatiul cu randament maxim
Spuneam ca nu putem creste productia, atata timp cat suprafata noastra ramane aceeasi. Este adevarat, vom avea tot 600 de metri, dar daca nu ne putem extinde pe orizontala, vom incerca sa utilizam spatiul ocupandu-l si pe verticala. Aici nu exista reguli, tehnologia tine de conditiile specifice locului respectiv si de imaginatia proprietarului. Fie ca e vorba de rafturi, fie ca e vorba de un spalier pe care unele specii cresc "atarnate" in ghiveci, va puteti inspira din forumurile de "gradini urbane", acolo unde spatiul este intr-adevar limitat iar pasionatii de gradinarit pe balcon sau pe terasele blocurilor au nascocit adevarate sisteme de cultura.

Succes!