Sef lucrari univ. Cornelia Bejenaru: Specii de plante medicinale intalnite in judetul Dolj

Dintre cele 167 specii de plante care cresc în împrejurimile oraşului Craiova au fost luate în studiu 11 specii parţial cercetate sau foarte puţin. Deoarece ele sunt deosebit de valoroase din punct de vedere farmacodinamic le-am analizat în premieră atât din punct de vedere histo-anatomic cât şi din punct de vedere farmaceutic. Ele vor rămâne în atenţia noastră şi în preocupările viitoare.
Speciile analizate sunt următoarele:

Clematis vitalba L.
Au fost făcute studii privind potenţialul microbiologic. S-au realizat extracte eterice, în acetat de etil şi metanol. Numai fracţiunile extrase în metanol au avut activitate antimicotică (Buzzini P., Pieroni A., 2003).

Hedera helix L.
Produsul vegetal Hederae folium are acţiune expectorantă, antispastică şi analgezică (Ciulei I. şi colab., 1993).
Acţiune antioxidantă a unor saponine izolate (α-hederina, hederasaponina-C, hederacolchisida-E, hederacolchisida-F) (Gulcin I. şi colab., 2004).

Efect antiinflamator testat la extract crud saponinic şi extract saponinic purificat a fost demonstrat şi comparat cu indometacinul (în inflamaţii acute şi cronice). Extractele saponinice având 89,2% din efectul indometacinului în inflamaţiile acute şi 66% în cele cronice (Suleyman H. şi colab., 2003).

Helleborus odorus Waldst. et Kit.
Specia nu a fost studiată, în comparaţie cu Helleborus niger, dar se cunoaşte prezenţa glicozidelor cardiotonice şi a flavonoidelor. Partea subterană are acţiune cardiotonică (Ciulei I. şi colab., 1993).

Lycopus europaeus L.
La această specie a fost demonstrată activitatea antibacteriană a diterpenelor izolate din partea supraterană (Gibbons S. şi colab., 2003) şi un efect pozitiv în tratamentul hipertiroidiei (Winterhoff H. şi colab., 1994, Wagner H. şi colab., 1970, Pulatova T.P. şi colab., 1969).

Physalis alkekengi L.
De la această specie se folosesc fructele, mai ales ca diuretic uricolitic şi laxativ (Ciulei şi colab., 1993).
Studiile făcute asupra P. alkekengi L. var. franchetii Mast au demonstrat că extractul apos din fructe are un bun efect antineoplazic împotriva carcinomului ascitei Ehrlich (Dornberger K., 1986). Asupra principiilor active există încă incertitudini.

Solanum nigrum L.
Extractul etanolic din fructele uscate (Raju K. şi colab., 2003) dar şi din partea supraterană a plantei verzi (Sultana S. şi colab., 1995) are acţiune hepatoprotectoare. De asemenea, extractele alcoolice din fructe au proprietăţi antitumorale, inhibând proliferarea celulelor tumorale (Son YO şi colab., 2003).

Testarea extractelor etanolice realizate din partea supraterană a plantei au demonstrat şi o toxicitate ridicată a acestora (Ahmed AH şi colab., 1998), dar şi rolul citoprotector înaintea toxicităţii induse de gentamicină (Prashanth Kumar V. şi colab., 2001). Unele studii pe animale au demonstrat şi o potenţială acţiune supresoare neurologică (Perez RM. şi colab., 1998).

Partea aeriană sub formă de pulbere sau extractul metanolic al acesteia au o bună acţiune anntiulceroasă (Akhtar MS. şi colab., 1989).

Această specie mai are şi efect hipotensiv (Ye JR., 1984), putând reprezenta o sursă de medicaţie antihipertensivă foarte bună, şi o activitate asemănătoare acetilcolinei (de Melo AC şi colab., 1978).

Tribulus terrestis L.
S-a studiat acţiunea saponinelor în angina pectorală, demonstrându-se un efect foarte bun în cardiopatia ischemică. Saponinele din Tribulus terrestris determină dilatarea arterelor coronare şi o mai bună circulaţie a sângelui la acest nivel (Chung Hsi şi colab., 1990, Seth SD şi colab., 1976). Saponinele din T. terrestris din China au fost testate pe şoareci, analizele demonstrând reducerea glucozei din sânge, dar şi a trigliceridelor şi a colesterolului. Concluzia a fost că saponinele au determinat o reducere considerabilă a glucozei din sânge (Li M. şi colab., 2002).

Extractul etanolic al fructelor a fost testat pe şoareci albi împotriva litiazei urinare, determinându-se un important efect de protecţie împotriva depunerilor de calculi (Anand R. şi colab., 1994); extractul apos obţinut de la plante din India intervine în metabolismul oxalaţilor (Sangeeta D. şi colab., 1994). Alte studii au demonstrat efectul diuretic şi contractil foarte bun, comparat cu cel produs de Zea mays. Cercetările s-au desfăşurat folosindu-se extract apos de fructe, respectiv de parte supraterană, de la plante recoltate în Iraq (Al-Ali M. şi colab., 2003).

Alte studii au demonstrat că saponinele din Tribulus terrestris (s-au folosit plante recoltate în Turcia) pot fi folosite cu succes în unele spasme musculare, dar şi în colici (Arcasoy HB. şi colab., 1998).

Efectul afrodiziac a fost cercetat la plante recoltate în Asia (China, India, Singapore) (Gauthaman K. şi colab., 2002, 2003, Adaikan PG. şi colab., 2000).

Saponinele scad colesterolul LDL-c, TC (Chu S. şi colab., 2003) în plasmă (Li M. şi colab., 2002) în hiperlipidemii alimentare induse. Un alt efect al saponinelor din Tribulus terrestris este de inhibitor pe linia de celule canceroase, alterând structura acestora şi determinând retracţia nucleelor (Sun B. şi colab., 2002).

Extractul apos din partea supraterană are acţiune antihipertensivă (Sharifi AM şi colab., 2003) dar şi acţiune antihelmintică (Deepak M. şi colab., 2002).

Japonezii au pus în evidenţă efectul hepatoprotector pe care îl au două noi lignanamide: Tribulusamida A şi B, acestea putând fi recomandate pentru activitatea citoprotectoare a hepatocitelor (Li J.X. şi colab., 1998).

Oenothera biennis L.
S-a studiat acţiunea antiinflamatoare a uleiului obţinut din seminţele speciei prin presare la rece (Knorr R. şi colab., 2004); acest ulei are şi un potenţial foarte bun ca antioxidant, având un rol important în stresul oxidativ celular în cazul dietelor bogate în acizi graşi saturaţi (De La Cruz JP. şi colab., 1997).

Activitatea antifungică a fost analizată folosind acid galic izolat din rădăcini (Shukla YN. şi colab., 1999). Un alt efect pe care uleiul de luminiţă îl induce este determinat de capacitatea antitrombotică la endoteliu, reducând trombogenicitatea subendotelială şi diminuând existenţa leziunilor vasculare cauzate de dieta hiperlipemică sau heterogenică (Villalobos MA. şi colab., 1998, De La Cruz JP. şi colab., 1999).

Uleiul de luminiţă comercial cunoscut ca uleiul Callanish (conţinând acid gras polinesaturat omega-6) a fost investigat pentru abilitatea sa de protecţie a mucoasei gastrice deoarece are un efect citoprotector folosit înainte de acţiunea unor factori necrozanţi la acest nivel (al-Shabanah OA., 1997).

Partea aeriană a plantei poate fi folosită şi în tratamentul deficienţei renale cronice ca o completare (Bi ZQ. şi colab., 1992), iar prezenţa oenoteinei A (un tanin hidrolizabil trimeric) determină şi o acţiune antitumorală (Yos combinaţie a fost eficient şi în tratamentul unor hiperkeratoze (Ferrando J., 1986)hida T. şi colab., 1991).

Introdus într-o combinaţie a fost eficient şi în tratamentul unor hiperkeratoze (Ferrando J., 1986)

Autor: Sef lucrari univ. Cornelia Bejenaru
Fragment din lucrarea de doctorat cu titlul Plantele medicinale din judeţul dolj şi structura organelor vegetale cu rol farmacodinamic, sustinuta in anul 2007
Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Farmacie