Seful Agriculturii vrea sa verifice importurile de lapte din statele comunitare

Zilelele trecute, ministrul Agriculturii a declarat in cadrul unei emisiuni televizate ca i-a convocat pe producatori, procesatori si retaileri pentur a discuta despre  ce anume conduce la aceasta disfunctionalitate.
 
„Pretul este foarte mic. De exemplu, la Vatra Dornei si Botosani, producatorii primesc doar 60 de bani pe litru. Un pret foarte mic. Este foarte ciudat cum poate ajunge lapte atat de ieftin in Romania, cu 19 eurocenti. Daca ne uitam pe lista preturilor la lapte din Uniunea Europeana, vedem ca sunt statele baltice cu 14 — 15 eurocenti pe litru, cel mai ieftin, noi figuram cu 24 eurocenti pe litru, in timp ce pretul mediu este de 30 — 31 eurocenti pe litru. Poate fi o justificare embargoul rus, pentru ca anumite produse care ajungeau acolo raman in UE, dar blocul comunitar afirma ca exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 10% catre alte destinatii. Pe de alta parte noi suntem invadati de lapte din state comunitare", a declarat Achim Irimescu.
 
Acesta a precizat ca producatorii si procesatorii de pe piata autohtona a laptelui reclama subventii mascate acordate de tarile din care provin cantitati masive de lapte, respectiv Ungaria si Polonia, desi datele statistice arata ca sub o zecime din laptele procesat in Romania provine din alte state membre.
 
„Procesatorii mi-au spus ca laptele care vine din alte state membre, respectiv Ungaria si Polonia, reprezinta sub o zecime din laptele procesat in Romania. Dar trebuie sa avem in vedere si costurile legate de transport deoarece laptele este adus de la sute de kilometri. De asta am solicitat sa vedem ce se intampla. Ei reclama ca ar fi subventii in statele respective pe care noi nu le cunoastem. Imi e greu sa cred ca asa este, pentru ca toate subventiile se notifica la Uniunea Europeana, dar vom verifica”, a explicat ministrul Agriculturii.
 
Irimescu recunoaste ca este mai usor pentru procesatori sa primeasca la poarta unitatilor tone de lapte pentru procesare, decat sa colecteze laptele de la fermele mici din Romania, raspandite prin toata tara, iar o solutie in acest sens ar putea fi acordarea unei subventii la colectarea laptelui.
 
„Solutia cea mai buna, nu spun insa ca se si poate aplica, ar fi o subventie care sa acorde pentru colectarea laptelui. Teoretic, da, se poate aplica, practic numai cu doua conditii: cu acordul Comisiei Europene si cu existenta la buget a acestor bani. E greu de spus daca ne-ar da acceptul CE. Ar trebui justificat prin reducerea pretului foarte ridicat”, a adaugat ministrul.
 
Potrivit acestuia, in momentul in care a disparut cota de lapte, la 1 aprilie 2015, productia de lapte a crescut foarte mult in UE, iar excesul de lapte a dus la aceasta situatie pe piata laptelui.
 
„Cine depasea cotele de lapte era penalizat, primea taxa pe supraproductie, cand aveam cotele de lapte in UE. Statele care au depasit cotele au avut de platit penalizari de un miliard de euro si acest lapte, acum, nu mai este penalizat, iar productia in exces, cumulata cu embargoul rus, a dus la o situatie tragica pe piata laptelui”, a subliniat seful MADR.
 
Desi Ministerul Agriculturii nu are parghii pentru a controla pretul laptelui la consumatori, in prezent acesta fiind de un euro si chiar mai mult la raft, Achim Irimescu spera ca in mandatul sau sa devina functional acel observator european al pretului laptelui.
 
„MADR nu are un mecanism de control al pretului pe piata, nici UE nu are, insa in blocul comunitar s-au adoptat in urma cu cativa ani trei masuri — pachetul laptelui — care a prevazut in primul rand un observator al laptelui care stabileste cine, ce castiga si unde se duc banii. Problema este ca nu functioneaza foarte bine... Sa-l cream si noi in Romania, mi se pare o gluma, pentru ca o data ce s-a creat la nivel european, noi ca parte a UE deja trebuia sa avem stabilit exact cine colecteaza, care sunt preturile preturile si sa informam consumatorul, adica din pretul laptelui de un euro sau 4,5 lei, atat revine la producator, atat la procesator si atat la comerciant. Eu sper sa functioneze in mandatul meu, sa ii dam drumul acestui mecanism, deoarece consumatorul trebuie informat. Mi-as dori o echilibrare cat mai buna a lantului pentru ca nimeni nu isi doreste sa dispara nici producatorul, nici procesatorul si nici retailerul. Toti au rolul lor in lant”, a mai spus Irimescu.
 
Potrivit ministrului, laptele romanesc provine in prezent de la 1,7 milioane de vaci, desi in trecut in Romania erau peste sapte milioane de capete. Fermele perfomante, comerciale, ajung si la 14 tone de lapte pe an, cu o medie de 9 — 10 tone, insa detin doar 200.000 de vaci cu lapte, diferenta fiind la fermele mici, care au o medie de numai 3 — 4 tone pe cap de vaca.
 
„De aici diferenta de competitivitate dintre micii producatori si laptele care vine din afara. In Germania, media este de opt tone pe cap de vaca, in Danemarca de noua tone pe cap de vaca, iar in Romania, cumulat, ajungem doar undeva la patru tone. Ei sunt mai competitivi, dar laptele nostru, mai ales din zona de munte, este un produs exceptional, pentru ca este produs cu flora spontana curata, nu s-au folosit chimicale, nu se stropeste cu pesticide. Pretul este insa foarte mic”, a explicat ministrul Agriculturii.