Situația culturilor de cânepa și in, potrivit statisticilor actualizate în 2010 de MADR

Importanta inului pentru fibra consta in multiplele întrebuintari ale fibrelor cat si ale produselor lui secundare- samanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat.
Fibrele scurte (caltii) se utilizeaza la fabricarea hartiei fine, pentru confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj.

Samanta, faina de seminte si turtele se utilizeaza in medicina. Puzderiile (resturile de tulpina rezultate in urma operatiilor de zdrobit si melitat) servesc ca materie prima pentru confectionarea de placi aglomerate sau la fabricarea glucozei, drept combustibil etc.

Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fuior depaseste 1,5 milioane hectare, tari mari cultivatoare fiind: Rusia, Polonia, Franta, Cehia, Belgia si Olanda.

Canepa pentru fibra (Cannabis sativa)

Canepa se cultiva pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ. Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca material izolator.

Produsele secundare ca: uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P, K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.
Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania.

Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MADR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de suprafete fara unitati de procesare a inului si canepei.

Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unitati de procesare existente in anul 1991) in anul 2010 au ramas in functiune:

1. SC Galir SA loc. Mangalia – jud.Constanţa–procesare in, capacitate 640 tone fibre/an;
2. SC Carpic Carei – jud.Satu Mare - procesare canepa, capacitate 2000 tone fibra/an .

Marea majoritate a topitoriilor care au fost vandute, noii proprietari nu au tinut cont de obiectul de activitate al acestor unitati, utilajele aflate in dotare fiind valorificate la fier vechi.

De asemenea, prin programul SAPARD - imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscole, investitii noi pentru constructii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente pentru procesarea plantelor textile (in si canepa) inclusiv cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul fibrelor textile s-a construit si dat in folosinta o unitate de procesarea semintelor de canepa in scopul obtinerii uleiului si a suplimentelor nutritive, a fainei proteice din srotul obtinut in urma presarii, pe de alta parte, obtinerea semintelor decojite - folosite in scop alimentar.

CANAH International, primul producator de ulei de canepa din Romania, a carei fabrica are o capacitate de prelucrare de 1000 tone seminte pe an, aceasta cifra constituind echivalentul a 250.000 litri ulei de canepa anual se afla in localitatea Salonta, judetul Bihor.
DATE PRIVIND DINAMICA PRODUCTIEI
- perioada 2001- 2010

Specificare	UM	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010*
PLANTE TEXTILE
Suprafaţa	mii ha	0,9	1,4	1,6	1,5	2,3	2,3	0,3	0,055	-	-
Producţia totala	mii to	3,2	6,4	3,9	3,0	5,2	3,9	0,6	0,3
IN FIBRA
Suprafata	mii ha	0,3	0,4	0,4	0,3	0,2	0,8	0,1	0,032	0,014	-
Producţie medie	kg/ha	1333,3	2000	1750	3666,7	2500	1875	1000	3125	857
Producţie totală	mii to	0,4	0,8	0,7	1,1	0,5	1,5	0,1	0,1	0,012
CANEPA FIBRA
Suprafata	mii ha	0,6	1,0	1,2	1,2	2,1	1,5	0,2	0,023	-	-
Producţie medie	kg/ha	4667	5600	2662	1583	2238	1600	2500	8695
Producţie totală	mii to	2,8	5,6	3,2	1,9	4,7	2,4	0,5	0,2

2001-2008 - Date din Anuarul Statistic al României
2009 - Date din  AGR 2B;2010 – Date MADR

* in si canepa pentru alte utilizari  - suprafata totala 49,5 ha din care:in -14,5 ha, canepa- 35 ha

Soiurile de plante textile cultivate

In pentru fibra:
- Ada, Adria, Alexein, Alin, Bazil, Carolina, Codruta, Cosmin, Cristina, Daniela,Elena, Elisa, Ermina, Floriana, Florinda, Fluin, Ina, Ioana, Iordan, Iulia, Iunia, Janina,Laura, Lirina, Louis, Martin, Monica, Nineta, Oliana,Paula, Radu, Rares, Sabena, Selena, Sumuleu.

Canepa pentru fibra:
- Denise, Diana, Irene, Silvana, Lovrin 110, Secuieni 1, Zenit.

Incepand cu 1 ianuarie 2007 cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene soiurile cultivate pentru a fi eligibile la sprijinul financiar sunt autorizate in conformitate cu articolul 18 din Directiva 2002/53/CE

In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II “Soiuri de canepa eligibile pentru platile directe” sunt mentionate varietatile de canepa autorizate : Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit.

Soiurile mentionate in lista au un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%

Zone de favorabilitate

Inul pentru fibra:zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 220 -250 mm, umiditatea relativa a aerului permanent peste 70%, nebulozitatea cea mai ridicata din toata tara, iar temperaturile medii nu depasesec 17 grade Celsius.

Zona se extinde :
- in depresiunile Gheorghienilor, Ciucului, si Toplitei din Transilvania si depresiunile Dornelor si Radautilor din nord – vestul Moldove
- in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, precum si in zona Rodnelor, si Apusenilor (microzone).

Zona favorabila, cuprinde suprafete mai mari in regiunile muntoase ale Moldovei, zona Ciucului in judetele Cluj si Maramures, pe valea Oltului, in Transilvania, depresiunea Fagaras, regiunile submontane din Banat, Oltenia si Muntenia.
Regimul de precipitatii in timpul perioadei de vegetatie este mai redus, sub 200 mm, solul avand un rol secundar.
Zona a treia de cultura, la care se face apel numai in cazul in care cererile pentru aceasta planta sunt mari si nu pot fi acoperite prin zona foarte favorabila si favorabila.

Canepa pentru fibra

Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-550 mm, temperaturile medii nu depasesec 16 - 18 grade Celsius

Se extinde:
- in vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile Muresului si Tarnavelor, valea Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu Gheorghe precum si in valea Siretului si in valea Moldovei .
Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-400 mm, iar temperaturile medii nu depasesec 15,2 – 18,9 grade Celsius.

Se extinde in:
- Campia Transilvaniei, in partea de sud a podisului getic, nordul Campiei Romane (zona solului brun roscat)
Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de vegetatie de 14 -14,5 grade Celsius.
Zona cuprinde si regiuni secetoase (stepa si silvostepa din sudul si sud –estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei, etc.).