Suceava: Răscolul este pentru stână ca sfârşitul armatei pentru soldaţi

Îndărătnice şi năzarnice mai sunt de vreo două zile oile, iar câinii parcă s-au lenevit şi zac cumva trişti, cu botul pe labe, parcă fac a boală… Ciobanii cei tineri se enervează când îi văd aşa. Bacii cu experienţă ştiu însă că animalele nu-s deloc aşa proaste cum le credem noi şi simt când în viaţa lor se schimbă ceva. Pentru ele nu contează dacă va fi de bine ori de rău. Doar nu-şi imaginează cineva că oaia e profet… Schimbarea o simt animalele aşa, parcă în aer. Aşa ca acu, când par a şti că peste puţină vreme va fi la stână iarăşi mare chef, apoi vor fi mânate acasă, la stăpânii lor…

Final de sezon

Răscolul este pentru stână ca sfârşitul armatei pentru soldaţii de odinioară. Cu calabalâc mult dus acasă, cu întreg ritual.

Se întâmplă sus, la stână, o întreagă sărbătoare, stropită cu rachiu de toate felurile, după cum a adus fiecare din stăpânii de oi. Vin toţi cu bucate şi rachiu, cu neveste şi ajutoare. Şi nu se poate să nu se guste din toate şipurile, că ar fi ofensă şi supărare. Da, se cam îmbată lumea, iar capul doare crunt după aşa adunare…

Aşa e în fiecare toamnă, aşa va fi şi anul ăsta, cum a fost anul trecut… Poate ceva mai greu acum, că şi la stână a fost un an nebun. Numai baciul ştie de ce nici acu'nu va bea mult, aşa cum n-a băut nici toamna trecută atât cât ar fi vrut inima lui… A stat cu ochii în patru şi mâna la chimir.

Dar baciului nu i-a mers chiar prost sezonul. N-au fost multe oi, că lumea s-a speriat că n-are cu ce le ţine pe criza asta şi s-a descotorosit de ele. Dar şi asta a fost bine pentru el, că a cumpărat o turmă întreagă la preţ mic. A dat şi mai puţin de o sută de lei pe oaie. Le duce în vale, unde are pământ şi grăjdar angajat. Fân are berechet, că bietele babe singure s-au bucurat să-i dea iarba pe mai nimic de pe munţi, numai să o cosească el, că ele n-au bani de plătit cosaşi şi e păcat. A găsit şi cosaşi pe bani puţini, că lumea a rămas fără serviciu şi bărbaţii s-au lucrat să mai facă un ban. Şi pe brânză au lucrat, şi pe cartofi, deci iarăşi a ieşit în avantaj el. Şi ciobani a găsit uşor şi buni. Feciori de oameni gospodari, crescuţi creştineşte, nu buruieni şi lepre pe care nu le primeşte nimeni. N-au mai putut merge la şcoală, n-au găsit slujbe şi au venit la el să muncească, doar omul gospodar nu poate sta acasă pe cuptor, trebuie să facă un leu, poate vrea să îşi ţină casă şi nevastă. Nu le-a dat băieţilor bani mulţi şi l-au mai ajutat şi la pădure. Le place, bine, nu, asta este!

Citeste mai mult in Evenimentul