Sud-americanii: vinurile romanesti merita descoperite!

Tămâioasa românească, Feteasca şi Frâncuşa sunt soiurile pe care românii le aduc în lumea vinului, şi merită descoperite, scrie sâmbătă ElColombiano.com, consultat de Agerpres, apreciind că vinurile româneşti surprind consumatorii, obişnuiţi cu produse din Franţa, Germania, California, Chile, Argentina ori Noua Zeelandă.

Soiurile româneşti sunt cele denumite anterior, dar le cuprind şi pe cele cunoscute, cum sunt Cabernet Sauvignon, Pinot Noir ori Merlot. 'Încă nu suntem identificaţi drept o ţară a vinului, însă suntem sursă de viticultură, cu multe soiuri proprii şi o istorie milenară a vinului, pentru că se pare că strugurii au apărut pe aceste plaiuri cu vreo 4.000 de ani înainte de Hristos', spune importatorul Florin Volcinschi, care explică şi că România a fost a cincea ţară între exportatorii lumii, înainte de al Doilea Război Mondial şi era comunistă.
Volcinschi spune că vinurile româneşti sunt comparabile cu cele franceze: 'avem aceeaşi latitudine nordică, aceeaşi climă temperată, însă strugurii noştri au un gust mai intens'. Feteasca neagră are arome de dude şi prune, un gust lemnos, pentru că este păstrat 18 luni înainte de servire. Tămâioasa Românească se serveşte la 8 grade, are arome care amintesc de miere, flori şi piersică, de o dulceaţă moderată, un pic acid şi final migdalat: o mică bijuterie pentru mâncărurile orientale dulci-amărui, ori pentru deserturi.

Giovanni Velásquez, de la Grupo Éxito, care a importat vinuri româneşti, spune despre ele că sunt perfecte pentru a vinde 'prima sticlă designerului etichetei (care este frumoasă şi nouă) şi a doua specialistului în vinuri, pentru calitate'. Vinurile româneşti, spune el, sunt 'noi, deşi nu par, puţin pretenţioase, foarte suprinzătoare, proaspete, uşor de băut'.

Din toate aceste motive, publicaţia digitală menţionată îşi îndeamnă cititorii să aibă curaj să încerce o Fetească sau şi mai bine, o degustare orizontală: un Merlot chilian, unul francez şi unul românesc din acelaşi an. Este acelaşi strugure, provenit din mai multe locaţii: bogăţia pământurilor din Carpaţi, clima caldă, şi peisajele forajelor petroliere.