Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au redus la o treime față de anii 90

Cultivatorii de sfeclă din toată Europa s-au întâlnit la Braşov la Adunarea Generală a Asociaţiei Europene în domeniu. În timp ce agricultorii străini se laudă că afacerile le merg din plin, cultivatorii nostri se plâng că abia reuşesc să supravieţuiască. Subfinanţarea este principalul motiv.
Cultivatorii de sfeclă europeni nu au fost afectaţi, anul trecut, de criza economică. Ba, dimpotrivă, au ieşit pe profit. Ei spun că sfecla este în toată Europa cea mai sustenabilă cultură.

La noi, agricultorilor nu le-a mers la fel de bine. Suprafeţele cultivate s-au redus la o treime faţă de 1.990, recoltele sunt mici, iar industria de profil se restrânge an de an. Numărul fabricilor care prelucrează sfecla de zahăr s-a restrâns la trei.

Nici ajutorul Uniunii Europene nu-i avantajează pe români. Dacă în Franţa, de exemplu, un cultivator de sfeclă primeşte 800 de euro pe hectar, unul de la noi primeşte jumătate din sumă. Autorităţile române spun însă că acest lucru se va schimba.

Cultivatorii români mai cer autorităţilor europene eliminarea accizelor pentru motorină, dar şi creşterea cotei de zahăr. În acest moment România are o cota de 100.000 de tone şi consumă 600.000 de tone de zahăr pe an.