Ţăranul român faţă-n faţă cu reacţiunea comasării terenurilor

Comasarea terenurilor, măsură propusă de economişti ca soluţie anticriză, este privită cu scepticism. Ţăranii evidenţiază unele dificultăţi care îngreunează aplicarea acestei soluţii. “Mugur Isărescu zicea că tot ce se întâmplă acum cu criza asta va dura între trei şi cinci ani. Iar Ţiriac spunea că va dura zece ani. Dar eu îl cred pe Ţiriac. Şi ştiţi de ce? Că are mai mult caşcaval, domnule! De asta. La fel ziceau şi despre educarea poporului român şi eu tot pe mâna lui Ţiriac merg”, îmi afirma ferm un ţăran, cu un ton plin de subînţeles.

Aceasta este una dintre părerile agricultorilor români despre contextul economic actual, opinii exprimate într-un sondaj realizat de Business Standard. Ideea sondajului, realizat la 30 km de Bucureşti, în comuna Tărtăşeşti, a plecat de la una dintre măsurile anticriză avansate recent de unii analişti economici - comasarea terenurilor agricole.


În opinia specialiştilor, concentrarea terenurilor ar putea determina o creştere a producţiei agricole, ceea ce ar diminua importurile de produse agroalimentare şi, implicit, ar tempera creşterea preţurilor. Chiar dacă teoretic agricultorii din Tărtăşeşti sunt de acord cu premisele economiştilor, în realitate, un astfel de plan este îngreunat de prea multe piedici.

Dincolo de explicaţiile mai mult sau mai puţin întortocheate ale ţăranilor, se desprind o serie de opinii care ar trebui să dea de gândit autorităţilor. Mulţi fermieri spun că nu doresc să-şi unească terenurile cu alţi vecini, în principal din cauza comportamentului românilor. Aceştia nu sunt educaţi să lucreze împreună, s-ar fura între ei, declară oamenii. Iar această convingere a fost amplificată de asociaţiile de proprietari de pământ, care fură ca “la partid”, consideră ei. În plus, un alt factor ce îngreunează comasarea terenurilor este că acestea sunt extrem de fărâmiţate, chiar şi la fiecare proprietar în parte. “Eu mi-aş uni pământul cu alţii, dar nu prea avem cum, că şi eu îl am împărţit în trei câmpuri. Şi la fel e cu toţii. S-a făcut prost când s-a dat înapoi pământul, ni l-au dat fărâmiţat în prea multe părţi”, intervine un altul, care mi se recomandă domnu’ Virgil, producător de varză şi de cartofi, "expert în cultivarea seminţelor de orice fel".

Citeste mai mult in Business Standard