Trei sferturi dintre fermieri nu primesc buletinele de avertizare fitosanitară - sondaj RECOLTA.EU

Trei sferturi dintre fermieri nu primesc buletinele de avertizare fitosanitară, este concluzia unui sondaj organizat în perioada 7 iune - 27 octombrie 2010 de cotidianul de știri agricole Recolta.eu. Astfel, întrebați dacă primesc buletinele de avertizare emise de unitățile fitosanitare, 75% au răspuns negativ, în vreme ce doar 9% le primesc prin intermediul Direcțiilor Agricole.

Alți fermieri au răspuns că citesc buletinele de avertizare în presă (6%) sau le primesc prin intermediul primăriilor și consilierilor locali (5%), în vreme ce 5% dintre respondenți au bifat nu știu/nu răspund.

Potrivit articolului 3 din ordnanța nr. 136 din 31 august 2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, Laboratorul Central de Carantină Fito-sanitară este organul tehnic de carantină fito-sanitară autorizat pentru diagnoza, prognoza şi avertizarea organismelor dăunătoare, care organizează şi conduce controlul fito-sanitar vamal.

Potrivit Direcției Fitosanitare, Compartimentul de Carantina Fitosanitară, Diagnoză, Prognoză, Avertizare și Monitorizare este responsabil de întocmirea și difuzarea buletinelor de avertizare. Difuzarea acestor informații se face, teoretic, prin intermediul autorităților locale, a presei locale sau direct către fermierii interesați. Practic, însă, foarte puțini sunt cei care accesează aceste buletine.

Undeva, pe traseul dintre specialistul fitosanitar și producătorul agricol, apare un scurtcircuit, pe care am încercat să îl identificăm, discutând cu cei implicați. Și am început de la beneficiar, direct de la fermier.


Unitatea Fitosanitară transmite, Primăria primește și afișează. Sau nu
„Nu primim buletinele, dar ar fi binevenite, mai ales în zona noastră unde avem un sector pomicol foarte bine dezvoltat”, spune ing. Mihail Herișanu, președintele Asociației Fermierilor din Horticultură și Producție Vegetală (AFHPV) Argeș. „Cei care sunt interesați se informează, dar aceștia sunt marii fermieri, cei cu suprafețe importante. Producătorii mici, din ferme de semi-subzistență, au mai puține mijloace de informare. Cea mai bună soluție pentru ca informațiile să ajungă la oameni este prin intermediul primăriilor, din păcate puțini fermieri accesează emailul”, a precizat acesta, pentru RECOLTA.EU.

De aceeași părere este și Vasile Costache, reprezentantul grupului de producători Cartoful timpuriu din comuna Lungulețu, județul Dâmbovița. „Într-adevăr, puțini au email și cea mai bună soluție ar fi afișarea la primărie. Nu am primit însă nimic de la specialișii fitosanitari, eu sunt și viceprimar al comunei și cunosc bine situația.”
Dezinteres și din partea unor producători agricoli
În județul Ilfov, reprezentanții Unității Fitosanitare susțin că dezinteresul se manifestă atât din partea oamenilor, dar și a primarilor din comune. Unitatea Fitosanitară din Ilfov este una din puținele structuri județene care au o pagină web actualizată, de unde persoanele interesate pot descărca buletinele de avertizare.

„Județul nostru este mic, noi avem o relație strânsă cu producătorii agricoli. Întocmim și trimitem aceste buletine direct către cei interesați, dar și către primării, numai că nu peste tot ele sunt afișate. Există însă și fermieri dezinteresați, mulți își fac tratamentele fitosanitare după cum cred”, spune consilierul Daniela Florina Voinescu. În ciuda faptului că valul de restructurări a ajuns și în această unitate, astfel încât specialistul care se ocupa de întocmirea buletinelor nu mai lucrează aici, reprezentanții ilfoveni spun că vor continua publicarea buletinelor pe site și sunt dispuși să se implice și în dezvoltarea unor rețele alternative de distribuire a avertizărilor.

„Noi am lucrat în trecut cu un program care permitea trimiterea de faxuri către o listă de abonați, el a încetat să funcționeze însă. Deși emailul a înlocuit faxul, nu mulți au calculatoare și o soluție ar putea fi transmiterea unei avertizări SMS”, mai precizează Voinescu.

Fermierii merg la farmacie fără să mai treacă pe la medic
Am încercat să aflăm și părerea reprezentanților unei autorități locale și am sunat la Primăria comunei Matca, puternic bazin legumicol în județul Galați. „Noi primim și afișăm fluturașii de fiecare dată”, ne-a spus viceprimarul Georgică Tașcă. Potrivit acestuia, nu toți fermierii sunt interesați, însă, de aceste buletine.

„O parte din producătorii agricoli vin și se informează la noi, dar mulți preferă să meargă direct la magazinele de specialitate și la distribuitorii locali de produse fitosanitare”, spune viceprimarul.

Reprezentanții Unității Fitosanitare Galați nu au dorit să comenteze acest lucru. Aceștia ne-au declarat că din experiența pe care o au, cel mai sigur informația ajunge la fermier pe calea clasică - plic și timbru. „Este adevărat, emailul este rapid, este ieftin și facil, dar nu avem - în prezent - către cine să trimitem în felul acesta. Toate buletinele noastre ajung la producătorii agricoli prin poștă. Tot astfel trimitem avertizări și către primării, dacă dânșii le afișează sau nu, asta nu putem verifica noi”, ne-a spus Angela Suciu, specialist al Unității Fitosanitare Galați. ”Eu nu pot comenta în niciun fel modul în care fermierul capătă informația - la primărie sau prin intermediul magazinelor - pentru aceasta există la nivelul Ministerului Agriculturii departamentul de politici agricole. Noi suntem, dacă vreți, doctori, noi constatăm, verificăm și punem un diagnostic”, a continuat aceasta.

Traseul buletinului de avertizare exclude internetul
Așadar, buletinele de avertizare fitosanitară pleacă din unități fie în plic, fie, mai rar, electronic. Ajung la câțiva producători agricoli, care au ales să fie bine informați, dar și la primării. Primarii le afișează, dar există și neglijențe. Chiar și acolo unde buletinele sunt afișate, nu toți le citesc, ci preferă să discute direct cu „farmacistul”, distribuitorul de pesticide. În unele cazuri, precum cel al Ilfovului, buletinele sunt publicate și pe internet, de unde sunt descărcate fără ca traficul să fie cuantificat (pagina nu are statistici de trafic).

Sistemul funcționează, dar funcționează dezordonat. Singurele standarde respectate sunt cele de întocmire și realizare a buletinelor, care sunt publicate în același format și conțin aceleași categorii de informații. Mai departe, însă, traseul prin care acestea ajung la beneficiar este stabilit în funcție de specificul local. Vina nu aparține Unităților Fitosanitare, așa cum preciza și doamna Angela Suciu, ci altor structuri (inclusiv Camere Agricole) care ar putea să reglementeze funcționarea unor canale de distribuție moderne și standardizate. Deși toți specialiștii cu care am stat de vorbă ne-au spus că problema accesului la internet este universală, soluții există.

O propunere simplă: bază de date publică, transparentă, la nivel național
Cu toate că agențiile din subordinea MADR au cheltuit sume importante pentru realizarea și mentenanța softurilor, direcțiile agricole și unitățile fitosanitare care funcționează în cadrul acestora au rămas „de căruță”, cum spune românul. Nu toate au pagină de internet, iar dintre acelea foarte puține sunt actualizate. Costurile de realizare a unei rețele online, care să lege unitar și să prezinte datele direcțiilor agricole (nu doar cele din doemniul fitosanitar) sunt infinit mai mici decât cele bugetate de APIA și APDRP, pentru realizarea de soft. Detalii puteţi afla pe HotNews.ro, care a scris mai mult pe acest subiect.

Un astfel de sistem funcțional ar oferi două mari avantaje. Primul dintre ele pleacă de la o caracteristică importantă a internetului: memoria. Spre diferență de hârtie, online-ul ține minte și centralizează. Un producător agricol ar putea întocmi cu ușurință un istoric al avertizărilor emise pentru o anumită regiune, atunci când s-ar hotărî să investească. Ar putea face, deci, o analiză de risc. Această analiză de risc i-ar fi utilă nu doar lui, ci și reprezentantului unei bănci, contactat pentru finanțarea unui proiect european.

În al doilea rând, o astfel de bază de date ar reprezenta o tentație pentru fermierul care nu a accesat până în prezent internetul. La urma urmei, pentru ce ar face acest lucru? Să citească ziarele? Informațiile din domeniul lui de activitate sunt, încă, slab reprezentate în online. Spun încă, pentru că din ce în ce mai multe proiecte apar în acest domeniu, iar numărul fermierilor „electronici” crește în fiecare lună. Numărul de abonați ai știrilor RECOLTA.EU a „sărit” de 3.000, iar numărul zilnic de vizitatori se apropie și el de această cifră, astfel încât în luna octombrie traficul estimat de Biroul Român de Audit al Tirajelor este de peste 50.000 de cititori.