UDMR ar putea apela la Comisia Europeană pentru asistenţă în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

UDMR ar putea solicita asistenţă din partea Uniunii Europene, în vederea obţinerii de asistenţă pentru evaluarea proiectelor depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, deoarece se bănuiesc intervenţii şi influenţe politice în procesul de acceptare a dosarelor cu proiecte ale autorităţilor locale, transmite Informatia.ro (Amos News).

Managerul public al judeţului Covasna, Klarik Laszlo, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că politicul a intervenit în procesul de evaluare a dosarelor depuse de comune în cadrul Programului Naţional de dezvoltare rurală 2007- 2013. Potrivit lui Klarik, aceste intervenţii au fost sesizate atât în birocratizarea execesivă a întocmirii documentaţiei necesare dosarelor de participare, cât şi în modificarea bruscă a criteriilor de departajare a celor ce tind spre fondurile de dezvoltare rurală.


Arătând că 15 comune din judeţul Covasna au reuşit să treacă de prima fază de ecaluare pentru obţinerea de fonduri europene pe dezvoltare rurală- de transport, alimentare cu apă, canalizare, Klarik Laszlo a declarat că în sistem s-au făcut nenumărate intervenţii.

Astfel, potrivit lui Klarik, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a emis, cu numai zece ore înainte de expirarea termenului de depunere a dosarelor cu proiecte, un ordin prin care schimba anumite elemente ale criteriilor de selecţie.

Klarik Laszlo a explicat că respectiva ordonanţă se referea la gradul de sărăcie al localităţilor, un aspect important în punctarea proiectelor, deoarece prin acesta se făcea departajarea. În aceste condiţii, noua evaluare a gradului se sărăcie a avantajat judeţe precum Cluj, care după ordonanţa lui Ilie Sîrbu are 16 localităţi cu grad de sărăcie ridicat, din care 7 PDL, 4 PSD, 3 PNL şi 1 UDMR. Pe de altă parte, judeţul Covasna a fost dezavantajat, noua ierarhizare arătând că doar una dintre cele 15 localităţi ale căror proiecte au trecut de prima selecţie se află la un grad ridicat de sărăcie.

„Punctajul maxim ce poate fi obţinut este de 69 de puncte. Proiectele bune pot obţine maxim 65 de puncte, departajarea până la 69 mai depinde doar de punctajul acordat pe gradele de sărăcie ale comunelor”, a explicat Klarik.

Acesta a mai arătat că şi birocraţia excesivă a dat bătăi de cap primarilor şi administraţiilor locale, pentru proiecte privind reabilitarea unor drumuri comunale, de exemplu, fiind solicitate avize de la direcţiile sanitar- veterinare.

„Ne-am consultat cu domnul Marko Bela (preşedintele UDMR, n.r.) referitor la această problemă şi am luat în serios posibilitatea adresării Comisiei Europene, pentru ca aceasta să ne acorde asistenţă în evaluarea proiectelor. Este clar, dacă ţinem cont de aceste manifestări tendenţioase ale influenţei politicului, că nu avem garanţii că, în continuare, va exista o evaluare obiectivă”, a mai spus Klarik.

Pentru finanţări ale dezvoltării rurale în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, judeţul Covasna a depus 19 proiecte, din partea tot atâtor comune. Admise şi trecute de prima selecţie au fost 15, urmând în perioada următoare noi departajări. Suma totală alocată acestui proiect, la nivel naţional, este de 800 de milioane de euro, judeţul Covasna solicitând aproximativ 40 de milioane de euro.