UDMR ar vrea asistenţă CE pentru evaluarea proiectelor depuse prin PNDR, acuzând politizarea lor

Administratorul public al judeţului Covasna, Klarik Laszlo, a declarat că UDMR se gândeşte "foarte serios" să solicite asistenţă din partea Comisiei Europene pentru evaluarea proiectelor depuse la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, considerând că banii ar fi direcţionaţi politic.

"Suntem revoltaţi de ce s-a întâmplat, ne-am consultat cu domnul Marko Bela şi am luat foarte în serios în calcul să ne adresăm Comisiei Europene cu această problemă şi să solicităm asistenţă din partea Comisiei Europene în cadrul procesului de evaluare a proiectelor pentru că suntem convinşi, şi exemplele arătate arată clar, că există o tendenţiozitate, o încercare de a dirija unde să ajungă banii şi nu avem nicio garanţie că o să fie o evaluare obiectivă. Din acest motiv ne gândim foarte foarte serios să cerem sprijinul Comisiei Europene să se asigure o evaluare corectă şi obiectivă a acestor proiecte”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, administratorul public al judeţului Covasna, Klarik Laszlo (UDMR).


Reprezentantul CJ Covasna a prezentat luni o situaţie potrivit căreia la nivelul judeţului au fost depuse pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 19 proiecte, dintre care 15 au trecut de prima fază, însemnând proiecte de peste 40 de milioane de euro.
Klarik susţine că ar fi existat la nivelul acestui program “piedici birocratice” pentru ca doritorii mai puţin informaţi să nu reuşească să depună cerere de finanţare.

“Criteriile de punctaj nu sunt care să fie interpretabile şi lasă puţin spaţiu de manevră politicului să dirijeze banii acolo unde ar dori să ajungă, şi atunci au căutat tot felul de metode de a influenţa un pic soarta acestei sesiuni”, a afirmat administratorul public al judeţului Covasna.

El susţine că ar fi avut loc şi o modificare în Ghidul Solicitantului pe măsura 322, care înlocuia un citat care permitea crearea unei infrastructuri acolo unde nu există în “localitatea (satul respectiv)”, cu altul în care se vorbeşte de crearea reţelei de infrastructură acolo unde nu există în “localitatea (comuna respectivă)”. Mai mult, spune Klarik, Ghidul solicitantului redefineşte termenul de localitate, deşi acesta este definit prin lege organică.

Administratorul public al judeţului Covasna a spus că un primar a fost nevoit să refacă toată documentaţia şi să regândească tot proiectul întrucât avea infrastructura respectivă în altă localitate a comunei.

Klarik Laszlo a mai afirmat că în noaptea în care era termenul de depunere a proiectelor la birourile judeţene, la ora 2.00, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a emis un ordin de ministru, nr. 510, apărut a doua zi pe site-ul ministerului, prin care modifica criteriile de selecţie. “Au făcut tot felul de calcule şi au văzut că oricum orice manevră au făcut, totuşi nu au siguranţa că vor fi câştigătoare acele proiecte dorite de ei”, a mai susţinut Klarik.

Punctajul maxim care poate fi obţinut este de 69 de puncte şi administratorul public al judeţului Covasna spune că majoritatea proiectelor vor obţine cam 64, iar ceea ce intervine peste acesta depinde de gradul de sărăcie al comunei, care, cu cât este mai ridicat, cu atât comuna primeşte punctaj mai mare şi invers. Astfel, spune sursa citată, ordinul ministrului emis cu zece ore înainte de termenul de depunere înlocuieşte o anexă care a cuprins toate comunele din România cu nişte indicatori statistici, printre care şi gradul de sărăcie aferent şi a modificat gradul de sărăcie.

“Noi suntem considerat judeţ bogat, avem puţine comune cu grad ridicat de sărăcie şi majoritatea au luat 5 puncte, câteva 7, niciuna nu a fost până acum la grad ridicat şi să ia 10 puncte. 64 de puncte obţine oricine, cine poate lua 69 sau 67 nu mai depinde decât de gradul de sărăcie şi cu zece ore înainte să fie termenul limită de depunere a proiectelor a emis acest ordin, prin care înlocuieşte o anexă care a cuprins toate comunele din România cu nişte indicatori statistici, printre care şi gradul de sărăcie aferent şi a modificat gradul de sărăcie, nu ştim cine i-a furnizat criteriile, altele decât valabile”, a explicat Klarik.

Acesta a mai spus că, de exemplu, în Cluj, înainte de schimbarea criteriilor nu era nicio comună cu grad de sărăcie ridicat, potrivit noilor criterii 16 comune au fost încadrate la grad de sărăcie ridicat, 7 ale PDL, 4 ale PSD, 3 PNL şi 1 UDMR, iar în Covasna comuna Vâlcele (PSD) a urcat de la grad mediu de sărăcie la ridicat şi alte 6 comune care înainte aveau grad mediu de sărăcie acum sunt încadrate la grad scăzut şi pierd din punctaj – Băţani, Boroşneu Mare, Moacşa, Reci, Bodoc şi Brăduţ.
Klarik Laszlo a mai susţinut că are informaţii neverificate că ordinul ar fi fost abrogat luni, dar se regăseşte în continuare pe site-ul ministerului.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală se finanţează infrastructură de bază, reabilitare de drumuri, străzi, reţele de apă, canalizare şi fiecare proiect trebuie să aibă o componentă socială – culturală. Valoarea maximă care se poate finanţa printr-un proiect este de 2,5 milioane de euro.