Un cititor Recolta provoacă la dezbatere: încălzirea globală şi agricultura, mit şi realitate

Ma numesc Ovidiu Bidian, va scriu din Timisoara.

Unul dintre domeniile de interes maxim pentru mine este incalzirea globala. In ultimul timp au fost foarte multe discutii pe aceasta tema dar dupa parerea mea nimic concret.

Unul dintre motivele lipsei de actiune este, dupa parerea mea, incapacitatea stiintei de a demonstra clar motivele schimbarilor climatice. Se spune ca este o incalzire globala, se dau tot felul de date, dar iarna 2009-2010 din emisfera nordica a fost una din cele mai dure din ultimii zeci de ani.

Incapacitatea stiintei de a prezice vremea, fie si pe perioade foarte scurte de timp duce de asemenea la inducerea sentimentului de neincredere si nesiguranta a guvernelor si a opiniei publice. Astfel, o stiinta care nu este capabila sa prevada vremea pentru nici macar trei zile nu poate convinge ca va fi in stare sa prezica vremea pe ani de zile.
Iarna din emisfera nordica, din sezonul 2009-2010 a accentuat si mai mult acest sentiment de neincredere. De altfel, in ultima vreme, s-a lasat linistea peste subiectul "incalzirea climatica".

Totusi problemele ramin: inundatii catastrofale in unele regiuni ale globului, seceta extrema in altele, seceta urmata de ploi catastrofale, tornade, furtuni extrem de puternice, socuri termice de la o zi la alta, etc. Toate acestea au efecte drastice asupra agriculturii si in ultima instanta asupra omenirii.

In cele ce urmeaza vreau sa va prezint o analiza personala asupra fenomenului de schimbare a climei.


In ultimii ani, pe masura ce fenomenele meteo au devenit din ce in ce mai violente, au inceput discutiile (foarte intense uneori) pe tema motivelor acestor modificari. A fost considerat drept principal "vinovat" de aceste probleme un gaz (CO2) a care ar genera un efect de sera care la rindul lui duce la incalzirea atmosferei (caldura de la Soare este evacuata mai greu).

Aici eu am citeva observatii importante:

1. Efectul de sera din atmosfera terestra nu este produs in principal de CO2, este produs de vaporii de apa.
2. Nimeni nu a facut nici o demonstratie credibila a faptului ca o incalzire a atmosferei duce la fenomene meteo extreme (valuri de caldura sau frig, ploi extrem de puternice, secete, etc).

Aici, ca o alta observatie extrem de importanta, omenirea nu stie in acest moment cum se produce ploaia (sau fulgul de zapada) intr-un nor.

Discutii, ipoteze sint multe dar nimeni nu a produs ploaie (sau fulgi de zapada) in laborator. Formarea picaturilor de ploaie (sau a fulgilor de zapada) este un mister total pentru stiinta actuala. Acesta este unul dintre motivele principale a incapacitatii in prevederea vremii. Un nor are efecte importante asupra vremii la sol, norii joaca un rol extrem de important in clima Pamintului. Nimeni nu a explicat de ce nu cresc proprotional temperaturile odata cu incalzirea globala, fara sa se produca acele fenomene.

De exemplu daca, global, temperatura atmosferei creste cu 1 grad Celsius, intr-o zona ar putea sa creasca minimele si maximele medii cu 1 grad Celsius ceea ce nu este foarte mult, fara sa avem fenomene extreme.

Tinind cont de observatiile de mai sus am inceput sa caut explicatii, pentru ca totusi fenomenele extreme sint, iar in ultimii ani s-au accentuat atit ca amploare cit si ca frecventa de manifestare. Pentru a gasi un raspuns plauzibil am incercat o comparatie intre situatia de acum si cea din anii 1800 (inainte de revolutia industiala).

Modificarile notabile care au aparut intre aceste doua momente:

1. Populatia a crescut de citeva ori.
2. Padurile au fost defrisate masiv, locul lor a fost luat de cimpuri pe care se practica agricultura.
3. Orasele s-au extins extrem de mult ca suprafata.
4. Infrastructura de transport (sosele, cai ferate) s-a extins extrem de mult.
5. Se foloseste preponderent combustibil fosil pentru nevoile energetice ale omenirii.
6. Consumul de energie pe cap de locuitor a crescut extrem de mult. S-a dezvoltat foarte mult turismul de masa (care era aproape inexistent pe la 1800) a crescut extrem de mult circulatia oamenilor pe distante mici si medii (la si de la locul de munca, vizite, cumparaturi, etc).

Aceasta crestere a consumului de energie pe locuitor este de fapt obtinuta preponderent din energia solara din trecut stocata in combustibilii fosili.

7. Consumul de hrana pe cap de locuitor a crescut foarte mult in unele parti. Se arunca foarte multa mincare (si asta din cauza ca este prea ieftina iar omul "modern" nu simte efortul depus pentru obtinerea ei), se maninca foarte multa mincare (obezitatea a devenit o problema serioasa in foart multe state).

Consecintele acestor modificari:

1. Injectarea unor cantitati enorme de caldura de catre cimpurile agricole din cauza transformarii energiei solare in caldura. Acesta este un fenomen care a scapat, in mod surprinzator, atentiei publice. Dupa parerea mea acesta este fenomenul determinant in problemele climatice cu care ne confruntam noi acum.

Datorita ciclurilor vegetale specifice culturilor agricole si padurilor apar perioade de timp (coacerea culturilor, rasarirea culturilor, etc) in care pe suprafete extrem de importante de pamint energia solara este transformata in caldura in loc sa fie transformata in energie chimica, prin fotosinteza. De exemplu in regiunile cu clima
temperata padurea devine verde in aprilie si frunzele se usuca in octombrie (pe durata de aproximativ 6 luni padurea este verde) in timp ce un cimp agricol cultivat cu griu de exemplu, ajunge la maturitate pe la sfirsitul lui iunie. Pe durata coacerii culturilor agricole nu se produce fotosinteza, energia solara este transformata in caldura.

De asemenea in unele zone cimpurile agricole ramin nelucrate dupa prima recolta, pamintul este expus radiatiei solare, ceea ce duce din nou la injectarea caldurii in atmosfera.

Prin dimensiunea suprafetelor agricole, acesta este fenomenul preponderent care determina problemele climatice (dupa parerea mea).

2. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura de catre infrastructura de transport si orase. Drumurile, caile ferate si orasele (construite preponderent din beton) transforma energia solara de asemenea in caldura, care ajunge in atmosfera.

3. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura prin arderea combustibilor fosili. Practic toata caldura folosita la incalzirea locuintelor ajunge in atmosfera (datorita transferului termic prin pereti si ferestre in cele mai bune locuinte caldura ajunge afara in aproximativ doua zile). La fel se intimpla in cazul oricarui proces industrial care necesita energie termica (obtinere otel, etc). Datorita randamentelor slabe ale motoarelor termice si ale turbinelor pentru generarea energiei electrice (sub 40%) cea mai mare parte a energiei combustibililor fosili folositi la producerea de energie ajunge in atmosfera sub forma de caldura.

4. Emiterea in atmosfera a unor cantitati enorme de CO2, gaz cu efect de sera.

Datorita consecintelor prezentate mai sus ajungem la raspunsul in cazul problemelor climatice:

1. Datorita incalzirii puternice a solului se incalzesc straturile superioare ale atmosferei astfel incit nu se mai formeaza norii. Aerul incarcat cu vapori de apa (daca acestia exista) nu se poate ridica la altitudinea la care apa se condenseaza. Asa ceva s-a intimplat in Rusia (de exemplu) in vara 2010 (cu efecte catastrofale pe plan agricol si al mediului, in general).

Asa se explica, de exemplu, lipsa zapezilor si iernile calde din ultimii ani. Iarna 2009-2010 se explica prin faptul ca, din motice necunoscute, s-a creat o suprafata suficient de mare de sol acoperit de zapada. Zapada a reflectat radiatia solara si a dus la iarna "severa" (in realitate o iarna normala pentru emisfera nordica dupa tiparele vechi ale climei).

2. Datorita incalzirii rapide a pamintului se incalzeste rapid si aerul de deasupra ceea ce poate determina miscari violente ale aerului (daca in vecinatate se afla o masa de aer rece). Aceasta duce la aparitia furtunilor puternice, tornadelor, etc. Asa se paote explica de exemplu, aparitia in ultimul timp al tornadelor in Romania, fenomen de neconceput in cazul tarii noastre in urma cu numai citiva ani.

3. Incalzirea atmosferei la nivel global (in medie). Cantitatea de caldura injectata in atmosfera a crescut foarte mult iar viteza de evacuare a scazut (din cauza accentuarii efectului de sera).

Ce este de facut:

1. Cel mai important, dupa parerea mea, este sa se incerce sa se mentina cit mai multa verdeata la suprafata pamintului (asa cum era inainte de revolutia industriala). Verdeata nu o sa permita transformarea energiei solare in energie termica. Acest lucru se poate realiza pe doua directii: impaduriri masive si elaborarea unor tehnologii agricole care sa permita mentinerera cimpurilor agricole verzi pe o durata cit mai mare de timp (de exemplu sa nu se permita ca terenurile agricole sa stea numai arate sau in stare de miriste cu saptaminile).

2. "Inverzirea" oraselor si a infrastructurii de transport. Betonul, asfaltul sau caile ferate sint generatoare importante de caldura dar pot fi "mascate" prin plantarea de arbori inalti de-a lungul căilor de transport sau printre blocuri (in orase). Astfel se diminueaza foarte mult cantitatea de energie solara care ajunge in contact cu aceste suprafete, ceea ce duce la
diminuarea inportanta a caldurii emanate.

3. Incercarea de a reflecta cit mai multa lumina solara inapoi in spatiu. Asa ceva necesita insa studii de fezabilitate. De exemplu un cimp de oglinzi controlate (care s-ar putea instala in zonele de desert, de exemplu), costa foarte mult, trebuie determinat in ce masura este fezabil asa ceva. Dar astfel de idei corect aplicare ar putea avea pe de alta parte efecte benefice extrem de importante. De exemplu cu un cimp de oglinzi suficient de mare si amplasat la o distante potrivita de un ocean sa se deteremine miscarea maselor de aer incarcate cu umiditate spre continent, aducerea ploilor si formarea unor paduri. Dar asa ceva, repet, necesita studii mai ample.

4. Tot ceea ce s-a spus pina acum in legatura cu reducerea emisiilor de CO2 (folosirea mijloacelor de transport in comun, micsorarea numarului de automobile, imbunatatirea randamentelor, etc).

o zi buna,
Ovidiu