ora 11.30 - emisiunea a început. Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, se află în platou.
ora 11.34 - Gabriel Gherghescu: Statisticile spun c,ă la grâu, noi, Franta şi Polonia avem 50% din UE. România are şi un sfert din suprafaţa cultivată cu porumb. Nu stăm însă deloc bine la producţia pe hectar. Este interes pentru agricultură sau nu, domnule ministru?
Mihail Dumitru: Este un interes naţional pentru agricultură şi asta se vede din resursele pe care le disponibilizăm în acest sector, care vin de la UE şi pe care le completăm cu fonduri naţionale. Din păcate, criza economico financiară se resimte şi în agricultură.
G. Gherghescu: Oamenii au nevoie de un program clar. Se face acest program la masa Guvernului?
M. Dumitru: Fiecare ministru vine cu propuneri care să ţintească obiectivele din programul de guvernare. La agricultură avem bani siguri, care sunt banii de la UE şi banii pe care suntem datori să îi alocăm pentru cofinanţare. Nu avem, însă, bani care să ne permită să dezvoltăm noi forme de sprijin.
Puteţi adresa întrebări ministrului agriculturii 021.319.90.79
M. Dumitru: Fermierii din asociaţiile care au venit vineri la discuţii ne-au reproşat o anumită lentoare în adoptarea acestor forme noi de sprijin. De la 1 dec. 2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, deci se aplică codecizia. Asta înseamnă o durata mai lungă. Noi am reuşit aprobarea subvenţiei pentru acciza la motorină. Alte două forme de sprijin pentru care am reuşit să obţinem aprobarea sunt cele pentru bunăstarea la porc şi la pasăre.
Pentru aceste măsuri fermierii pot să depună cerere prealabilă în luna septembrie-octombrie, când primim răspunsul scris de la UE.
Am adoptat şi o formă nouă de sprijin privind creditele agricole, subvenţionarea dobânzii. Beneficiarul trebuie să fie IMM şi să nu aibă datorii la bugetul de stat.
De asemenea, am adoptat o hotărâre privind neutralizarea deşeurilor de animale. O vom discuta chiar săptămâna care vine. Măsura este adoptată într-o primă lectură.
Avem, deci, şase forme de sprijin pe care le-am dezvoltat, promovat, notificat Comisiei Europene. Mai avem, alături de ele, încă şapte:
- ajutor pentru producţia de tomate
- ajutor pentru producţia de lapte
- schemă de ajutor pentru producătorii de lapte din zone defavorizate
- schemă de ajutor pentru conversie de la agricultură tradiţională la agricultura ecologică
- programul naţional apicol
- programul fructe în şcoli
- programul pentru persoane defavorizate, care nu se adresează neapărat fermierilor. Vom distribui gratuit o cantitate de alimente care vin din stocurile de intervenţie.
Mai avem câteva solicitări la Bruxelles. De exemplu, acordarea unui avans de 80% din SAPS. În septembrie vom primi răspuns. Am mai cerut şi ni s-a aprobat realocarea de fonduri pentru refacerea infrastructurii în zonele distruse de inundaţii.
Gabriel Gherghescu: Ce se întâmplă cu ajutorul de 15.000 de euro pe fermă?
M. Dumitru: Nu putem acorda acest ajutor, nu avem resurse bugetare.
ora 11.57 Telefon Nicolae Apostol, Kosarom: Se simte nevoia unui program coerent, naţional, în agricultură. Trebuie să delimităm clar agricultura performantă de cea de subzistenţă. De ce trebuie să dăm sprijin în sectoare neperformante, care nu fac plus valoare. Doar sprijinind agricultura performantă o putem susţine pe cea de subzistenţă. Investind un leu în agricultură, statul primeşte un leu cincizeci după un an agricol. Îi invit pe toţi liderii politici să vedeţi ce am făcut noi pornind de la nimic. Am plătit 280 de miliarde lei vechi impozite, anul trecut. Avem şi firme străine care au investit şi fac performanţă de invidiat. Nu-i vede nimeni pe oamenii ăştia?
ora 12.04 - Reportaj - Avicultura în impas. . Alina State, administrator complex avicol Mintia: fermele de găini ouătoare trebuie să se modernizeze sau să îşi schimbe tehnologia de producţia. Noi am depus în luna mai un proiect de investiţii, dar nici acum nu ştim dacă am fost selectaţi sau nu. Nu s-a făcut selecţia proiectelor.
ora 12.15 - Nu împărtăşesc scenariile catastrofale. Mă întâlnesc des cu asociaţiilor federaţiilor şi analizez la rece. Reacţionând la ce spunea dl Apostol, eu sunt de acord să facem programe separate pentru agricultura performantă şi pentru cea de nivel de gospodărie. Chiar la nivel european se discută ca gospodăria să aibă un loc aparte în politica agricolă comună.
Referitor la partea de investiţii, sunt foarte direct. Toate investiţiile din ultimii zece ani s-au făcut cu sprijin direct de la Guvern şi cu fonduri europene. Este adevărat că există şi întârzieri, cum spunea doamna despre sesiunea din mai. Ele se datorează capacităţii APIA, care are un număr limitat de funcţionari.
ora 12.21 - Prin telefon, Manea Florin, Satu-Mare. Problema mea e legată de ordoanţa 168. Ce facem cei care nu putem intra în posesia fermelor pe ordonanţa 168 şi care am investit în ele? Ce se întâmplă cu fondurile europene investite în aceste ferme?
M. Dumitru: Problema este legată de ADS, o să verific şi eu cu juriştii. Voi dispune o analiză pe ordonanţa 168 şi dacă avem posibilitatea noi la Minister să ajutăm, o vom face.
Legat de subvenţia pe suprafaţă, vom fi în măsură ca şi în 2010 sa acordăm o plată naţională complementară.
ora 12.32 - Prin telefon - Marius Iordache, fermier Vaslui. Eu consider că micii fermieri nu sunt ajutaţi. Subvenţiile vin foarte târziu şi sunt cele mai mici din UE. Nu avem acces la creditele bancare, dobânzile sunt foarte mari. Noi, micii fermieri, suntem din ce în ce mai decapitalizaţi. La motorină, noi consumăm combustibilul şi mai durează patru luni până la decontare. Noi suntem nesiguri, nu ştim care va fi structura subvenţiilor pe anii următori.
M. Dumitru: Plata subvenţiilor se face conform calendarului european. Întârzierile la motorină vin din faptul că subvenţia anul acesta s-a acordat din semestrul doi. Graficul din hotărârea de Guvern se va regulariza când facem prima plată. Pot să vă asigur că aceste subvenţii se vor acorda, nu trebuie să există incertitudini.
G. Gherghescu. Aveţi statistici privind calitatea grâului?
M. Dumitru. Ne vom încadra la 20% din producţie afectată. În privinţa grâului, preţul este foarte bun, dar este conjunctural. În privinţa mafiei cerealelor, săptămânal publicăm un raport al controalelor echipelor mixte.
Mariana Cristea: Cum comentati manipularea politică a restructurărilor DADR? În Sălaj anumiţi candidaţi au fost sprijiniţi de un partid.
M. Dumitru: Noi am făcut procedura astfel încât să nu existe fraude. Disponibilizări nu s-au făcut doar în teritoriu, ci inclusiv în sediul MADR. Uneori au fost locuri ocupate fără examen pentru că aşa prevede legea. Membrii de sindicat beneficiază de locuri fără examen.
M. Dumitru: referitor la situaţia din R. Moldova. Dumnealor sunt f. afectaţi de decizia Rusiei de a limita importurilor. Pentru că România este un mare importator de legume şi fructe, am putea să renunţăm la importurile din Turcia, Siria, şi să ne orientăm către Republica Moldova.
12.50 - Emisiunea s-a încheiat. Viaţa Satului ne priveşte pe toţi!
Mulţumim realizatorilor emisiunii şi echipei TVR.
ora 11.34 - Gabriel Gherghescu: Statisticile spun c,ă la grâu, noi, Franta şi Polonia avem 50% din UE. România are şi un sfert din suprafaţa cultivată cu porumb. Nu stăm însă deloc bine la producţia pe hectar. Este interes pentru agricultură sau nu, domnule ministru?
Mihail Dumitru: Este un interes naţional pentru agricultură şi asta se vede din resursele pe care le disponibilizăm în acest sector, care vin de la UE şi pe care le completăm cu fonduri naţionale. Din păcate, criza economico financiară se resimte şi în agricultură.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci
Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
G. Gherghescu: Oamenii au nevoie de un program clar. Se face acest program la masa Guvernului?
M. Dumitru: Fiecare ministru vine cu propuneri care să ţintească obiectivele din programul de guvernare. La agricultură avem bani siguri, care sunt banii de la UE şi banii pe care suntem datori să îi alocăm pentru cofinanţare. Nu avem, însă, bani care să ne permită să dezvoltăm noi forme de sprijin.
Puteţi adresa întrebări ministrului agriculturii 021.319.90.79
M. Dumitru: Fermierii din asociaţiile care au venit vineri la discuţii ne-au reproşat o anumită lentoare în adoptarea acestor forme noi de sprijin. De la 1 dec. 2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, deci se aplică codecizia. Asta înseamnă o durata mai lungă. Noi am reuşit aprobarea subvenţiei pentru acciza la motorină. Alte două forme de sprijin pentru care am reuşit să obţinem aprobarea sunt cele pentru bunăstarea la porc şi la pasăre.
Pentru aceste măsuri fermierii pot să depună cerere prealabilă în luna septembrie-octombrie, când primim răspunsul scris de la UE.
Am adoptat şi o formă nouă de sprijin privind creditele agricole, subvenţionarea dobânzii. Beneficiarul trebuie să fie IMM şi să nu aibă datorii la bugetul de stat.
De asemenea, am adoptat o hotărâre privind neutralizarea deşeurilor de animale. O vom discuta chiar săptămâna care vine. Măsura este adoptată într-o primă lectură.
Avem, deci, şase forme de sprijin pe care le-am dezvoltat, promovat, notificat Comisiei Europene. Mai avem, alături de ele, încă şapte:
- ajutor pentru producţia de tomate
- ajutor pentru producţia de lapte
- schemă de ajutor pentru producătorii de lapte din zone defavorizate
- schemă de ajutor pentru conversie de la agricultură tradiţională la agricultura ecologică
- programul naţional apicol
- programul fructe în şcoli
- programul pentru persoane defavorizate, care nu se adresează neapărat fermierilor. Vom distribui gratuit o cantitate de alimente care vin din stocurile de intervenţie.
Mai avem câteva solicitări la Bruxelles. De exemplu, acordarea unui avans de 80% din SAPS. În septembrie vom primi răspuns. Am mai cerut şi ni s-a aprobat realocarea de fonduri pentru refacerea infrastructurii în zonele distruse de inundaţii.
Gabriel Gherghescu: Ce se întâmplă cu ajutorul de 15.000 de euro pe fermă?
M. Dumitru: Nu putem acorda acest ajutor, nu avem resurse bugetare.
ora 11.57 Telefon Nicolae Apostol, Kosarom: Se simte nevoia unui program coerent, naţional, în agricultură. Trebuie să delimităm clar agricultura performantă de cea de subzistenţă. De ce trebuie să dăm sprijin în sectoare neperformante, care nu fac plus valoare. Doar sprijinind agricultura performantă o putem susţine pe cea de subzistenţă. Investind un leu în agricultură, statul primeşte un leu cincizeci după un an agricol. Îi invit pe toţi liderii politici să vedeţi ce am făcut noi pornind de la nimic. Am plătit 280 de miliarde lei vechi impozite, anul trecut. Avem şi firme străine care au investit şi fac performanţă de invidiat. Nu-i vede nimeni pe oamenii ăştia?
ora 12.04 - Reportaj - Avicultura în impas. . Alina State, administrator complex avicol Mintia: fermele de găini ouătoare trebuie să se modernizeze sau să îşi schimbe tehnologia de producţia. Noi am depus în luna mai un proiect de investiţii, dar nici acum nu ştim dacă am fost selectaţi sau nu. Nu s-a făcut selecţia proiectelor.
ora 12.15 - Nu împărtăşesc scenariile catastrofale. Mă întâlnesc des cu asociaţiilor federaţiilor şi analizez la rece. Reacţionând la ce spunea dl Apostol, eu sunt de acord să facem programe separate pentru agricultura performantă şi pentru cea de nivel de gospodărie. Chiar la nivel european se discută ca gospodăria să aibă un loc aparte în politica agricolă comună.
Referitor la partea de investiţii, sunt foarte direct. Toate investiţiile din ultimii zece ani s-au făcut cu sprijin direct de la Guvern şi cu fonduri europene. Este adevărat că există şi întârzieri, cum spunea doamna despre sesiunea din mai. Ele se datorează capacităţii APIA, care are un număr limitat de funcţionari.
ora 12.21 - Prin telefon, Manea Florin, Satu-Mare. Problema mea e legată de ordoanţa 168. Ce facem cei care nu putem intra în posesia fermelor pe ordonanţa 168 şi care am investit în ele? Ce se întâmplă cu fondurile europene investite în aceste ferme?
M. Dumitru: Problema este legată de ADS, o să verific şi eu cu juriştii. Voi dispune o analiză pe ordonanţa 168 şi dacă avem posibilitatea noi la Minister să ajutăm, o vom face.
Legat de subvenţia pe suprafaţă, vom fi în măsură ca şi în 2010 sa acordăm o plată naţională complementară.
ora 12.32 - Prin telefon - Marius Iordache, fermier Vaslui. Eu consider că micii fermieri nu sunt ajutaţi. Subvenţiile vin foarte târziu şi sunt cele mai mici din UE. Nu avem acces la creditele bancare, dobânzile sunt foarte mari. Noi, micii fermieri, suntem din ce în ce mai decapitalizaţi. La motorină, noi consumăm combustibilul şi mai durează patru luni până la decontare. Noi suntem nesiguri, nu ştim care va fi structura subvenţiilor pe anii următori.
M. Dumitru: Plata subvenţiilor se face conform calendarului european. Întârzierile la motorină vin din faptul că subvenţia anul acesta s-a acordat din semestrul doi. Graficul din hotărârea de Guvern se va regulariza când facem prima plată. Pot să vă asigur că aceste subvenţii se vor acorda, nu trebuie să există incertitudini.
G. Gherghescu. Aveţi statistici privind calitatea grâului?
M. Dumitru. Ne vom încadra la 20% din producţie afectată. În privinţa grâului, preţul este foarte bun, dar este conjunctural. În privinţa mafiei cerealelor, săptămânal publicăm un raport al controalelor echipelor mixte.
Mariana Cristea: Cum comentati manipularea politică a restructurărilor DADR? În Sălaj anumiţi candidaţi au fost sprijiniţi de un partid.
M. Dumitru: Noi am făcut procedura astfel încât să nu existe fraude. Disponibilizări nu s-au făcut doar în teritoriu, ci inclusiv în sediul MADR. Uneori au fost locuri ocupate fără examen pentru că aşa prevede legea. Membrii de sindicat beneficiază de locuri fără examen.
M. Dumitru: referitor la situaţia din R. Moldova. Dumnealor sunt f. afectaţi de decizia Rusiei de a limita importurilor. Pentru că România este un mare importator de legume şi fructe, am putea să renunţăm la importurile din Turcia, Siria, şi să ne orientăm către Republica Moldova.
12.50 - Emisiunea s-a încheiat. Viaţa Satului ne priveşte pe toţi!
Mulţumim realizatorilor emisiunii şi echipei TVR.
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
