Asigurarea cofinanţării, din cauza reticenţei băncilor la acordarea de împrumuturi agricultorilor, garanţiile cerute acestora, de multe ori mai mari chiar decât valoarea proiectelor, precum şi diferenţa de curs valutar între data semnării contractelor şi cea a plăţilor sunt principalele cauze care determină solicitanţii de fonduri europene nerambursabile să-şi rezilieze contractele cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
"Până în prezent, 53 de beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) au solicitat APDRP rezilierea contractelor. Dintre aceştia, 51 s-au aflat în imposibilitatea continuării implementării proiectului pentru care au semnat contractul de finanţare nerambursabilă, din motive financiare sau administrative. Alţi doi nu au respectat clauzele prevăzute în contractul de finanţare cu agenţia", au declarat pentru Business Standard reprezentanţii APDRP.
Valoarea totală nerambursabilă a contractelor reziliate este de 18,2 milioane de euro, din care contribuţia UE se ridică la 14,6 milioane de euro.
Dobânda pentru un credit anulează contribuţia statului
Verginia Tudor lucrează circa 400 ha de teren agricol în judeţul Ialomiţa. A apelat la fonduri europene nerambursabile, se gândise chiar la o sumă de peste 250.000 de euro, pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje performante. Agenţia i-a aprobat proiectul, însă, cu toate acestea, contractul a fost reziliat, deoarece au apărut probleme legate de cofinanţare.
"Nu mi-am permis să-l implementez, din cauza costurilor de cofinanţare. În plus, nu-mi dădeau banii pe mai multe tranşe, ceea ce îngreunează activitatea", a declarat pentru Business Standard Verginia Tudor, administratorul companiei Midor Agro din comuna Bucu, judeţul Ialomiţa.
Aceasta se plânge şi de diferenţele de curs valutar între momentul realizării proiectului şi cel al intrării banilor, în acest caz variaţiile fiind de la 3,7 lei în 2008 pentru un euro la 4,3 lei pentru un euro. De asemenea, dobânzile percepute de bănci au crescut foarte mult, de la 9-11% chiar la 24%. "În cei cinci ani de credit şi comisioane către bănci, banii, respectiv cota parte de la stat se pierde pe alte cheltuieli", declară Tudor.
Garanţii cât valoarea proiectului şi alţi 20% în plus
Un alt solicitant de fonduri europene, Costică Clipa, din comuna Letea Veche din judeţul Bacău, a vrut să construiască un depozit frigorific, valoarea nerambursabilă fiind de peste 1,4 mil. euro.
"Nu am avut finanţare să duc proiectul la bun sfârşit, am contactat şapte-opt bănci, dar şi niciuna nu a vrut să-mi dea bani. Trebuiau garanţii", declară Clipa.
La un moment dat, s-a ajuns chiar la o schemă de finanţare, dar trebuia să aducă garanţii de câteva sute de miliarde de lei vechi, în condiţiile în care nu se lua în calcul construcţia efectivă. Până la urmă se ajungea la garanţii cât întreaga valoare a proiectului, plus 20%, ceea ce este o aberaţie, se plânge Clipa.
Nu numai că a renunţat la proiect, dar a pierdut şi circa 150.000 de euro, bani daţi pentru consultanţă, de fapt un avans de 5% din valoarea proiectului, pe care a apucat să-l plătească. "Nu aveam nicio şansă. Am trimis scrisoare la Agenţie că nu am finanţare. Contractul fusese aprobat în octombrie 2008, iar la câteva luni l-am reziliat", afirmă Clipa.
Cursul valutar şi criza au dat peste cap toate planurile
Există şi solicitanţi care au renunţat chiar în faza de achiziţii, pentru că nu au putut susţine diferenţa dintre cursul valutar de la momentul în care s-au apucat de proiect şi cel al efectuării plăţilor.
"A fost cea mai mare ţeapă posibilă pe care am luat-o vreodată. A fost un an de chin. Ajunsesem la faza de achiziţii, la o valoare totală de 1,7 milioane de euro, diferenţa de curs era de 200.000 de euro, nu o puteam susţine", precizează Paul Goia, care a vrut să modernizeze o unitate de procesare a cărnii în Ploieşti. Până la urmă a renunţat la contractul de finanţare încheiat cu APDRP şi a apelat la împrumuturi de la bănci, în final a reuşit să-şi modernizeze unitatea cu aproximativ 500.000 de euro.
Sunt şi cazuri de companii care nu au dus la bun sfârşit proiectul, pentru că a venit criza şi şi-au revăzut programul de investiţii. Top Gel, unul dintre principalii jucători pe piaţa locală a îngheţatei, avea în plan atragerea unor fonduri nerambursabile de circa două milioane de euro pentru modernizarea fabricii din Craiova.
"Nu au fost probleme de cofinanţare. La nivelul managementului, s-a ajuns la concluzia că nu mai merge pe timp de criză să realizăm o investiţie aşa de mare. În final, am realizat, totuşi, o parte din ce ne trebuia cu fonduri proprii", au precizat reprezentanţii companiei. Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între 50% şi 70% din valoarea totală eligibilă a proiectului, sumele acordate reprezentând cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge cofinanţarea privată, contribuţie financiară a celui care solicită fondurile europene.
Citeste mai mult in Business Standard
"Până în prezent, 53 de beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) au solicitat APDRP rezilierea contractelor. Dintre aceştia, 51 s-au aflat în imposibilitatea continuării implementării proiectului pentru care au semnat contractul de finanţare nerambursabilă, din motive financiare sau administrative. Alţi doi nu au respectat clauzele prevăzute în contractul de finanţare cu agenţia", au declarat pentru Business Standard reprezentanţii APDRP.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Pasii catre o afacere de succes Berea Artizanala
Stiati ca romanii sunt printre cei mai mari consumatori de bere la nivel mondial Cu cei 85 de litri cap de locuitor an ne situam pe un „onorabil” loc 8 in Europa si pe locul 12 in clasamentul mondial liderii fiind cehii 142 de litri urmati de austrieci 105 litri si de nemti 104 litri Piata autohtona a berii...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Valoarea totală nerambursabilă a contractelor reziliate este de 18,2 milioane de euro, din care contribuţia UE se ridică la 14,6 milioane de euro.
Dobânda pentru un credit anulează contribuţia statului
Verginia Tudor lucrează circa 400 ha de teren agricol în judeţul Ialomiţa. A apelat la fonduri europene nerambursabile, se gândise chiar la o sumă de peste 250.000 de euro, pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje performante. Agenţia i-a aprobat proiectul, însă, cu toate acestea, contractul a fost reziliat, deoarece au apărut probleme legate de cofinanţare.
"Nu mi-am permis să-l implementez, din cauza costurilor de cofinanţare. În plus, nu-mi dădeau banii pe mai multe tranşe, ceea ce îngreunează activitatea", a declarat pentru Business Standard Verginia Tudor, administratorul companiei Midor Agro din comuna Bucu, judeţul Ialomiţa.
Aceasta se plânge şi de diferenţele de curs valutar între momentul realizării proiectului şi cel al intrării banilor, în acest caz variaţiile fiind de la 3,7 lei în 2008 pentru un euro la 4,3 lei pentru un euro. De asemenea, dobânzile percepute de bănci au crescut foarte mult, de la 9-11% chiar la 24%. "În cei cinci ani de credit şi comisioane către bănci, banii, respectiv cota parte de la stat se pierde pe alte cheltuieli", declară Tudor.
Garanţii cât valoarea proiectului şi alţi 20% în plus
Un alt solicitant de fonduri europene, Costică Clipa, din comuna Letea Veche din judeţul Bacău, a vrut să construiască un depozit frigorific, valoarea nerambursabilă fiind de peste 1,4 mil. euro.
"Nu am avut finanţare să duc proiectul la bun sfârşit, am contactat şapte-opt bănci, dar şi niciuna nu a vrut să-mi dea bani. Trebuiau garanţii", declară Clipa.
La un moment dat, s-a ajuns chiar la o schemă de finanţare, dar trebuia să aducă garanţii de câteva sute de miliarde de lei vechi, în condiţiile în care nu se lua în calcul construcţia efectivă. Până la urmă se ajungea la garanţii cât întreaga valoare a proiectului, plus 20%, ceea ce este o aberaţie, se plânge Clipa.
Nu numai că a renunţat la proiect, dar a pierdut şi circa 150.000 de euro, bani daţi pentru consultanţă, de fapt un avans de 5% din valoarea proiectului, pe care a apucat să-l plătească. "Nu aveam nicio şansă. Am trimis scrisoare la Agenţie că nu am finanţare. Contractul fusese aprobat în octombrie 2008, iar la câteva luni l-am reziliat", afirmă Clipa.
Cursul valutar şi criza au dat peste cap toate planurile
Există şi solicitanţi care au renunţat chiar în faza de achiziţii, pentru că nu au putut susţine diferenţa dintre cursul valutar de la momentul în care s-au apucat de proiect şi cel al efectuării plăţilor.
"A fost cea mai mare ţeapă posibilă pe care am luat-o vreodată. A fost un an de chin. Ajunsesem la faza de achiziţii, la o valoare totală de 1,7 milioane de euro, diferenţa de curs era de 200.000 de euro, nu o puteam susţine", precizează Paul Goia, care a vrut să modernizeze o unitate de procesare a cărnii în Ploieşti. Până la urmă a renunţat la contractul de finanţare încheiat cu APDRP şi a apelat la împrumuturi de la bănci, în final a reuşit să-şi modernizeze unitatea cu aproximativ 500.000 de euro.
Sunt şi cazuri de companii care nu au dus la bun sfârşit proiectul, pentru că a venit criza şi şi-au revăzut programul de investiţii. Top Gel, unul dintre principalii jucători pe piaţa locală a îngheţatei, avea în plan atragerea unor fonduri nerambursabile de circa două milioane de euro pentru modernizarea fabricii din Craiova.
"Nu au fost probleme de cofinanţare. La nivelul managementului, s-a ajuns la concluzia că nu mai merge pe timp de criză să realizăm o investiţie aşa de mare. În final, am realizat, totuşi, o parte din ce ne trebuia cu fonduri proprii", au precizat reprezentanţii companiei. Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între 50% şi 70% din valoarea totală eligibilă a proiectului, sumele acordate reprezentând cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge cofinanţarea privată, contribuţie financiară a celui care solicită fondurile europene.
Citeste mai mult in Business Standard
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
