Zeci de produse tradiţionale româneşti la Targul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti

Sunteti asteptati in perioada 21-23 ianuarie 2011 sa aflati secretele bucatariei traditionale romanesti la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale din curtea ASAS.
La prima ediţie din 2011 am inaugurat un atelier de creaţie gastronomică iar bucureştenii de toate vârstele au fost invitaţi de producători să înveţe din secretele preparării produselor prezentate de-a lungul anului 2010, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Siseşti".

Sâmbăta 22 ianuarie şi duminica 23 ianuarie, începând cu ora 11, Rodica Ţiplea, din Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, va prezenta o noua reţetă “prăjitură cu măr“ la atelierul de creaţie gastronomică şi o va oferi vizitatorilor.

"Toate produsele sunt naturale: faina de la o moara din zona, oua de casa, smântână (grâuştour), untura de la porcul de Craciun si mere nestropite din zona noastra. Se face foarte usor iar după ce întindem foaia, va dezvalui un mic secret: pentru că merele curăţate si stoarse în care am pus zahăr, vanilie si scorţioară tot mai lasă zeamă, se adauga un pic de griş si apoi foaia a doua. După gust, putem pune la final zahăr pudră după ce se coace. Mai e un secret din moşi strămoşi să înţepăm foia când o băgăm la cuptor să iasă aburul. Poftă bună" ne-a dezvaluit doamna Tiplea.

Dobrogea revine la Targul de la Academia de Stiinte Agricole si Silvice



Asan Pervin din Mangalia, judetul Constanta, mare gurmand si plin de harul povetilor va fi prezent in Targul din parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice la un atelier de gastronomie, de data aceasta, dobrogean.



Astfel, pentru pranzul de sambata trebuie sa incercati borsul de peste ca in Dobrogea. "Se fierbe peste proaspat, se scurge în fiertură, se adauga legumele. Dupa ce fierb, adaugam burta de crap, somn, cozile de la peste si capul. Separat firbem borsul si cand sunt toate fierte le combinam. La final punem leustean verde pentru ca da savoare borsului de peste", explica Pervin.



Pentru duminica, 23 ianuarie, domnul Pervin va prepara o fasole la ceaun cu tarhon si ghimbir, piper si foi de dafin. Toate ingredientele, pe langa faptul ca dau o aroma speciala, constituie un fel de mancare 100% naturala.

„De la standul dobrogean puteti cumpara scrumbie de Dunare sarata, hamsie, braga de la Agigea (1L - 6 lei), un vin Pelin si renumitele produse traditionale - rulada de berbecut Merinos de Palace, carnati patricieni si carnati dobrogeni cu boabe de mustar - o delicatesă, carnea e tocata cu barda si boabele de mustar dau un gust aparte”, ne mai dezvaluie Pervin.



De asemenea, tot in cadrul aterielului gastronomic, sâmbăta 22 ianuarie şi duminica 23 ianuarie, începând cu ora 11, Rodica Ţiplea, din Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, va prezenta o noua reţetă “prăjitură cu măr“ la atelierul de creaţie gastronomică şi o va oferi vizitatorilor. "Toate produsele sunt naturale: faina de la o moara din zona, oua de casa, smântână (grâuştour), untura de la porcul de Craciun si mere nestropite din zona noastra. Se face foarte usor iar după ce întindem foaia, va dezvalui un mic secret: pentru că merele curăţate si stoarse în care am pus zahăr, vanilie si scorţioară tot mai lasă zeamă, se adauga un pic de griş si apoi foaia a doua. După gust, putem pune la final zahăr pudră după ce se coace. Mai e un secret din moşi strămoşi să înţepăm foia când o băgăm la cuptor să iasă aburul. Poftă bună" ne-a dezvaluit doamna Tiplea.



"Atelierul gastronomic" se va desfăşura pe aleile parcului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Siseşti", acolo unde mulţi alţi producători din toată ţara vor veni cu produse tradiţionale, multe dintre acestea pentru prima dată prezentate bucureştenilor. Târgul de la ASAS este deschis de vineri dimineaţă până duminică seara.





Recomandarile noastre pentru ediţia XXXI-a a Târgului de produse ecologice, tradiţionale şi naturale – produse tradiţionale înregistrate în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 69/2004.

“Produsele tradiţionale sunt produsele obţinute după reţete proprii şi specifice fiecărei zone din care provin. Tara noastra se bucura din acest motiv de un mozaic de obiceiuri si modalitţi de preparare şi păstrare a bucatelor. Desigur ca, odata cu trecerea anilor si tehnologiei au aparut noi posibilitati de a pastra sau prepara, însa nu trebuia să uitam faptul ca tot ceea ce este dat de natura este asimilat si agreat de organismul nostru mult mai bine si ne afectează in mod negativ mult mai puţin. Ne bucurăm că avem ce prezenta la târgul de Agronomie şi că din cele peste 2000 de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii şi care respectă normele sanitar-veterinare se găsesc unele aici. Ne vom preocupa ca să avem şi mai multe produse tradiţionale şi să ne bucurăm de zestrea poporului român.” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business

Produse tradiţionale pe care puteţi să le gustaţi şi cumpăraţi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice:

De la S.C. DRU AGRO S.R.L., cu sediul în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi:

1. Cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale (ardei iute, usturoi, maghiran, piper, cimbru). Afumarea se face în cuptor de cărămidă cu fum obţinut prin arderea lemnului de esenţă tare(lemn de fag).
2. Cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional din carne de vita, carne de porc, slanina, amestec de sărare, condimente (ardei iute, usturoi, sub formă de mujdei, maghiran, piper, cimbru) şi afumate.
3. Costiţă ţărănească afumată tradiţional
4. Slăninuţă ţărănească afumată tradiţional
5. Pastramă ţărănească de porc afumată tradiţional
6. Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiţional obţinută din pulpă de oaie, sare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porţionate şi ţinute în bait timp de 5-7 zile.
7. Cotlet haiducesc afumat tradiţional obţinută din cotlet de porc, amestec de sare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porţionate şi ţinute în bait timp de 8-10 zile.
8. Piept de curcan afumat tradiţional obţinută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper roşu, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor şi ţinute într-o soluţie de sărare – maturare (bait) timp de 7- 10 zile.
9. Piept de pui afumat tradiţional
10. Jigou de berbecuţ afumat tradiţional
11. Muşchiuleţ de porc afumat tradiţional
12. Muşchi de vită afumat tradiţional
13. Tobă de casă ţărănească afumată tradiţional cunoscute sub denumirea de tobe, aspicuri, obţinut din carnea de pe căpăţâni de porc cu slănină şi şoriciul aferent, organe, slănină, sare şi condimente naturale ardei iute mărunţit, usturoi, sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). După fierbere amestecul cu supa obţinută se introduc în membrana naturală de porc-chişcă.

Pe toate le puteţi cumpăra sub sigla BUN GUSTOS ŞI NATURAL!

De la LARAPINTA IMPORT-EXPORT S.R.L., cu sediul în localitatea Sfântu Gheorghe, sat Ghilieni, judeţ Covasna vă invităm la:

1. Ceafă de porc a la Chilieni
2. Cotlet de porc a la Chilieni
3. Piept de porc a la Chilieni
4. Cârnaţi cu boia a la Chilieni
5. Cârnaţi tradiţionali a la Chilieni
6. Salam de casă a la Chilieni
7. Salam cu boia a la Chilieni

„Produse tradiţionale pe la care le aducem la târgul de la Agronomie sunt din zonele locuite de maghiari, a căror tradiţie s-a păstrat din cele mai vechi timpuri, reţetele fiind transmise din generaţie în generaţie. Ingredientele utilizate pentru gust şi aromă sunt numai produse naturale tradiţionale, folosite în proporţii optime pentru obţinerea savorii inconfundabile a preparatelor. Condimentate cu piper, chimen, usturoi şi boia, sărate şi lăsate la maturat într-un ciubăr confecţionat din lemn de esenţă tare, afumate în curent de fum, prin arderea rumeguşului din lemn de fag, produsele tradiţionale sunt lăsate la uscat timp de 14 zile. La realizarea produselor tradiţionale nu sunt folosiţi aditivi si adausuri alimentare„ ne precizează domnul Lorentz reprezentantul firmei LARAPINTA.

De la SICILIANA S.R.L., Şimleul Silvaniei, Judeţul Sălaj vă invităm la:

1. Carne de porcine “Silvania”
2. Ceafă legată si afumată
3. Pecie lungă afumată
4. Clisă afumată
5. Salam “Cordiş”

„Orasul nostru are radacini adanci, este atestat pentru prima data in anul 1251, insa pe dealurile Magurii, la poalele caruia se rasfrange orasul, in epoca dacică a existat cetatea Dacidava, zona fiind locuită de dacii liberi. Pe acelaşi amplasament, în evul mediu a fost construită o fortificaţie din lemn şi pământ. Ruinele, vizibile azi, aparţin ultimei faze de piatră a cetăţii, datate după toate probabilităţile între 1315-1317 (prima fază de piatră aparţinând celei de a doua jumătăţi a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care şi două tezaure de argint şi unul de aur, care acum se află la Viena.tot aici se pare ca au fost descoperite si unele incaperi destinate afumarii carnii.

Zona noastra are un specific aparte in ceea ce priveste modalitatea de pastrare a carnii. Pentru a nu se pierde proprietatile carnii, prin fierbere sau congelare aceasta este pastrata cruda; astfel ca, dupa ce porcul este transat, bucatile de carne ca nu sunt consummate in acel moment, si doresc a fi consummate intr-o perioada mai indepartata, se pun in saramura, se lasa la maturat 3-4 saptamani, dupa care este scoasa si pusa la fum. Traditia din zona noastra este ca fumul sa fie unul rece, nu unul cald, deoarece nu se doreste coacerea produsului; se urmareste ca bucata de carne sa fie expusa de mai multe ori la fumuri cu perioade scurte de timp. Bine-nteles ca pe perioada maturarii, in functie de gusturile celor care prepara se pot adauga diferite condiment; este de bine stiut ca niciodata doua bucati de sunca de la doua gospodarii din acelasi sat nu vor avea acelasi gust, deoarece este bine stiut faptul ca la noi” cate bordee atatea obicee”.

Produsele noastre sunt obtinute folosind retetele transmise din generatie in generatie, de la bunicii si strabunicii nostrii. Este o mica afacere de familie, care a inceput in anul 1999, insa modalitatea de pregatire dupa cum am mai spus repecta cu sfintenie traditiile din zona satului Pericei si Sici. De altfel si denumirea societatii (SICILIANA) reflecta acest lucru: SICI(localitatea in care s-a nascut si a crescut administratorul societatii) si ILEANA (numele sotiei,nascuta in Pericei,care se ocupa de obtinerea acestor produse).

Multe persoane sunt reticente cand aud de un produs din carne crud uscat, insa trebuie sa ia in considerare si faptul ca orice produs care a fost supus unui procedeu termic (fierbere sau congelare) isi pierde din proprietati (La fel se poate spune si de produsele din lapte sau legume si fructe). Produsele noastre sunt obtinute pe cale naturala, fara sa folosim substante chimice care sa imbunatateasca aspectul, volumul sau gustul produselor. consumam astfel produse naturale, pe care organismul nostrum le prelucreaza si le asimileaza mult mai benefic si mai sanatos pentru noi.

Produsele noastre pot fi consummate ca atare, dar si la preparearea diverselor sortimente de mancare, puteti sa folositi la platouri, la sandwish-uri, in salate, la supe, la gratar. Ne bucura mult atunci cand vine cate un clinet sa ne multumeasca pentru ceea ce facem, sau vine un client nou, si ne spune ca gustat la un prieten din produsele noastre, ca i-au placut foarte mult si ca ar dori sa isi cumpere. Aceasta este garantia ca obtinem produse traditionale de calitate.” ne-a precizat Ileana Cordiş de la Siciliana.