Ziarul Financiar: Cum ne sabotam agricultura la adapostul bunelor intentii ale fondurilor europene

In martie 2008, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) a debutat in "forta" cu primele trei masuri prevazute in Programul National de dezvoltare Rurala (PNDR), care doreau modernizarea exploatatiilor agricole, cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere si dezvoltarea satelor.
Alocarea bugetara a primei sesiuni a dovedit o naivitate manageriala greu de explicat. Desi finantarile erau asteptate de mai bine de un an, desi se cunostea cu exactitate inca din perioada de consultari asupra ghidurilor de finantare ca va exista un numar mare de aplicatii, alocarea financiara pentru prima masura a fost de numai 58 de milioane de euro la nivel national.

Dintr-un numar de 712 proiecte au fost selectate 288, pentru ca numai atat a permis alocarea bugetara a sesiunii. Pentru cea de-a doua masura s-a alocat in prima sesiune suma de 33 de milioane de euro. S-au depus doar 17 aplicatii din care au fost selectate noua, iar jumatate din alocatia bugetara s-a reportat pentru sesiunea urmatoare. Numarul de proiecte extrem de mic pentru aceasta masura are o explicatie tot in "balbaiala" mioritica, intrucat acest gen de proiecte sunt complexe, necesita avize de specialitate, iar continutul acestora a fost clarificat cu mare intarziere. Pentru finalizarea infrastructurii rurale s-au alocat in prima sesiune 103 milioane de euro si au fost selectate 44 de proiecte din 194. Culmea ca aceste cifre se raporteaza ca un succes al programului, adica pasamite exista o competitie de proiecte. In fapt, aceasta "competitie" este competitia muncii in zadar. Astfel, proiectele care nu intrunesc punctajul pentru a intra in alocarea bugetara a unei sesiuni se reporteaza inca doua sesiuni consecutive. Exista astfel doua tipuri de proiecte reportate - cele care prind finantare intr-una din sesiunele urmatoare si cele care nu intrunesc punctajul necesar in cele doua sesiuni de reportare. Primele sunt finantate, dar cu o intarziere de cateva luni si departe de a iesi din competitie, intarzie de fapt efectul pozitiv pe care l-ar avea asupra PIB. Cea de-a doua categorie, proiectele care 3 sesiuni la rand nu au intrunit punctajul necesar sunt retrase de catre beneficiari si redepuse dupa o mica "slefuire" pentru a majora punctajul. Si acestea din urma sunt finantate, numai ca evaluatorii APDRP muncesc de doua ori pentru evaluarea acestora. In tot acest timp alte proiecte stau la coada, asteptand luni in sir rapoartele de selectie si urmand acelasi traseu sinuos.


Citeste mai mult in Ziarul Financiar