Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

“Gustul” de import al legumelor romanesti

gustul-de-import-al-legumelor-romanesti

Leguma romaneasca nu mai este ce a fost o data. Leguma romaneasca ar trebui sa fie rodul a zeci de ani de cercetare si de productie in legumicultura, a unor seminte selectate cu grija de catre specialistii romani de la Institutul de Cercetari Agricole Vidra. Soiurile romanesti ar trebui sa aiba particularitati care sa le ofere o mai buna adaptare la conditiile climatice ale Romaniei si o mai buna rezistenta la daunatori.


Leguma romaneasca ar trebui sa fie sanatoasa si sa aiba un gust adevarat, datorat cresterii ei doar cu apa, soare si sol, ci nu cu pesticide sau modificari genetice ale semintelor, care duc si la pierderea valorii nutritionale a legumelor. Leguma romaneasca ar trebui sa fie crescuta calitativ si nu productiv.

Romania este o tara agrara cu 15 milioane de teren arabil si cu o capacitate crescuta pentru extinderea agriculturii, cu toate acestea multe dintre soiurile romanesti s-au pierdut imediat dupa revolutie, cand fermierii romani au inceput sa cultive pamantul cu seminte de import. Atat semintele de legume, cat si cele de cereale au fost inlocuite cu seminte importate, mai ieftine si mai productive, care sunt tratate chimic pentru a rezista un timp indelungat fara sa se strice, a le feri de boli si pentru a fi mari si frumoase. In acest fel legumele provenite din seminte turcesti, grecesti, olandeze sunt vandute ca si legume romanesti, cu un gust fad, valori nutritionale scazute, dar care sunt mari si frumoase si pot rezista lejer cateva saptamani fara sa aiba vreo cuta.

In acest fel cartoful gustos, romanesc s-a transformat in cartof olandez sau german si rosia zemoasa romaneasca s-a transformat intr-o rosie tare ca piatra si fara nici un gust, crescuta din seminte din Turcia, Bulgaria sau Olanda. Rosiile sunt recomandate la piata, de catre tarani, drept rosii romanesti doar pentru ca sunt crescute in pamantul din gradina lor, dar la baza au samanta de import. Dupa cum sustine si Ministerul Agriculturii, din 47000 de hectare cultivate cu tomate, doar 10 procente sunt soiuri romanesti, care de cele mai multe ori nu mai ajung pe piata fiind consumate direct de tarani.

“Nu se poate sa fii cu de toate, sa ai si gust, si rezistenta si productivitate. De obicei, undeva, ceva se pierde si de foarte multe ori se pierde, din pacate, la capitolul gust” afirma Dana Constantinovici, biolog.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cresterea prepelitelor japoneze


Cresterea prepelitelor japoneze Lucrarea "Cresterea prepelitelor japoneze" - iti asigura toate informatiile de care ai nevoie pentru a demara acest tip de afacere - iti arata punctele sensibile inerente oricarui inceput - te ajuta sa eviti greseli costisitoare Informatiile prezente pe CD-ul "Cresterea prepelitelor...

Oferta Speciala
valabila 48h






Sursa foto: www.sxc.hu
Newsletter gratuit
Top 4 Afaceri agricole in 2024

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Top 4 Afaceri agricole in 2024".



Votati articolul

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Ultima ora

Idei de afaceri in agricultura



Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
Top 4 Afaceri agricole in 2024

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Top 4 Afaceri agricole in 2024".


Articole recomandate

Rubrica meteo
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Top 4 Afaceri agricole in 2024


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Top 4 Afaceri agricole in 2024" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016