Autor: AgroRomania.ro
Publicat in: Vegetal
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a publicat, astazi, o serie de recomandari tehnologice privind exploatarea terenului, avand in vedere particularitatile acestei toamne. Conditiile specifice acestei perioade, impun unele masuri privind amplasarea culturilor de toamna, eliberarea si pregatirea terenului prin metode tehnologice adaptate acestor conditii, astfel incat semanatul culturilor sa poata fi realizat in perioada optima si la parametri de calitate cat mai apropiati de cerintele culturilor.
1. Cu privire la amplasarea culturilor si lucrarile solului
Amplasarea graului si orzului de toamna in conditiile structurii actuale a culturilor se realizeaza, de regula, dupa premergatoare timpurii (rapita, leguminoase, grau in anul al II-lea, etc.), premergatoare mijlocii (floarea-soarelui, hibrizi timpurii de porumb, soia) si premergatoare tarzii (porumb hibrizi semitardivi si tardivi, cartof, sfecla de zahar).
Ca urmare a grabirii maturitatii culturilor de primavara (floarea-soarelui, porumb, cartof) s-a creat posibilitatea recoltarii acestora cu 2-4 saptamani mai devreme, devenind bune premergatoare pentru culturile de toamna.
in cazul continuarii secetei, se pot amplasa suprafete mai mari de grau dupa grau, efectuandu-se lucrari de pregatirea solului mai facil, in special acolo unde la recoltarea graului s-a folosit echipamentul de tocat al paielor si s-a efectuat imediat lucrarea de aratura la 18-20 cm sau o lucrare corespunzatoare cu cizelul, discul greu sau cu agregate complexe, care printr-o singura trecere realizeaza o buna mobilizare si nivelare a solului.
Modalitatea efectuarii lucrarilor de baza a solului se decide in functie de:
Ministrul Agriculturii a facut aceasta recomandare inca de luna trecuta
Folosirea plugului se va face cu mult discernamant, numai acolo unde rezerva de umiditate permite acest sistem de lucru sau, in eventualitatea refacerii rezervei de umiditate la sol, prin introducerea unor cantitati de apa in unele sisteme de irigatii.
Conditiile climatice din vara-toamna, caracterizate prin frecventa ridicata a anilor secetosi, in special in zonele din S si S-E ale tarii, precum si ponderea ridicata a premergatoarelor care elibereaza terenul tarziu, determina extinderea metodelor noi de tocare a resturilor vegetale, o data cu recoltarea, si de pregatire a terenului prin lucrari cu cizelul, grapa cu discuri sau agregate multifunctionale, precum si a semanatului direct al graului si orzului. Pe aceasta cale, se asigura un pat germinativ bine maruntit, structurat si asezat, care retine apa necesara rasaririi mai timpurii a plantelor, comparativ cu culturile semanate in teren arat in conditii nefavorabile, cu un grad ridicat de bulgari si o neuniformitate accentuata a patului germinativ.
Rezultatele experimentale privind productiile medii de grau si orz obtinute in ultimii 20 de ani in cultura neirigata si in conditii de irigare, prezentate in graficele 1 si 2, evidentiaza diferente nesemnficative de productie intre lucrarea clasica a solului si lucrarile reduse (cizel, disc) sau semanatul direct, rezultand importante avantaje prin reducerea consumului de motorina si a timpului de efectuare a lucrarii.
2. Cu privire la fertilizare
Fertilizarea cu azot joaca un rol deosebit in metabolismul plantei, asigurand o buna infratire si inradacinare a plantei. in perioada octombrie-martie, graul utilizeaza 8-25% din cantitatea necesara pe timpul perioadei de vegetatie, orientat spre:
Fertilizarea cu azot se va realiza in functie de consumul specific (2,5 - 3,3 kg pentru 100 kg productie utila), in functie de soiul cultivat, tipul de sol si sistemul de cultura.
Efectele favorabile ale fractionarii dozei de azot, in stadiul 2.1 - 2.6 (infratire), in stadiul 3.0 - 3.2, alungirea paiului (spic de 1 cm, primul si al doilea nod detectabil), precum si in stadiul 4.0 - 4.4 (burduf) se regasesc in:
in zonele de stepa si silvostepa (precipitatii mai putine in toamna si iarna), dupa plante cu recoltare tarzie, se administreaza ½ din doza de azot la pregatirea patului germinativ. Dupa plante cu recoltare timpurie se va aplica, la pregatirea patului germinativ, 1/3 din doza de azot.
Dozele de ingrasaminte cu azot pentru perioada de primavara, se vor aplica in lunile februarei si martie; aceasta perioada coincide, de regula, cu trecerea plantelor din etapa vegetativa in etapa generativa (stadiul "spic la 1 cm").
Nefertilizarea graului cu azot in toamna micsoreaza efectul ingrasamintelor cu azot, reducand semnificativ productia.
Fertilizarea cu fosfor, o data cu pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul cu ajutorul semanatorilor performante influenteaza:
Fertilizarea cu fosfor se va realiza tinand cont de consumul specific al cerealelor, de 1,1 - 1,8 kg/100 kg recolta principala, plus productia secundara aferenta, precum si de faptul ca, in perioada octombrie-martie, graul utlizeaza 12-25% din cantitatea de P2O5.
Fertilizarea cu fosfor are un rol deosebit in realizarea unor productii constante. Aprovizionarea insuficienta cu fosfor limiteaza actiunea celorlalte elemente nutritive, indeosebi in conditii de seceta.
Soiurile noi de grau, cu capacitate mare de productie, solicita cantitati mari de azot si fosfor, impunand si aplicarea ingrasamintelor cu potasiu, o data cu pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul. Consumul specific de potasiu este cuprins intre 2,5 - 2,7 K2O/100 kg productie utila.
3. Cu privire la samanta si semanat
Samanta trebuie sa apartina soiurilor recomandate pentru fiecare zona de cultura si sa reprezinte categoriilor biologice: baza (B), certificata I (CI), certificata (CII), cu parametri de calitate conform standardelor in vigoare, cu germinatie >85%, indiferent de categoria biologica.
Semanatul graului, in conditii normale, incepe cand temperatura medie zilnica in aer este de 13-15°C si se impune a fi terminat cand temperatura scade la 8-9°C. in anii secetosi, asa cum este toamna anului 2011, semanatul se declanseaza in a doua parte a epocii optime pentru fiecare zona agricola. Acest mod de abordare tehnica presupune o buna organizare si derulare a lucrarilor de pregatit si semanat, in conditiile existentei unei dotari etehnice corespunzatoare. intarzierea semanatului peste epoca optima conduce la scaderi importante de productie (50 kg/ha pentru fiecare zi intarziere din luna octombrie si 100 kg/ha pentru fiecare zi intarziere din luna noiembrie).
Densitatea de semanat influenteaza elementele de productivitate, frecventa si intensitatea atacului de boli sau daunatori. Se are in vedere numarul de boabe germinabile/m2, care trebuie sa asigure 600-700 spice productive/m2. Numarul de spice recoltabile este influentat de:
4. Cu privire la combaterea bolilor si daunatorilor
La cerealele de toamna exista permanent pericolul transmiterii prin samanta sau prin sol a unor patogeni deosebit de pagubitori care impreuna pot cauza pierderi mari de recolta, de aceea nu trebuie neglijata protejarea culturilor prin implementarea unui sistem de masuri de prevenire si combatere integrata, in cadrul caruia, alaturi de masurile agrofitotehnice, rezistenta cultivarului si protejarea hiperparazitilor, se impune ca veriga obligatorie tratamentul chimic al semintelor.
De multe ori, anumite atacuri trec neobservate sau potentialul lor distructiv nu este apreciat corect, motiv pentru care pierderile de productie sunt mari.
O data infiintate culturile de grau, fara a se lua masuri corespunzatoare de prevenire, exista pericolul de a fi atacate cu diferite grade de daunare, iar in perioada de vegetatie nu se mai poate interveni cu alte metode de protectie. Dupa ce infectia s-a realizat din samanta, tratamentele ulterioare au o eficienta scazuta sau sunt total ineficiente, realizand o cheltuiala inutila.
in cazul graului de toamna semanat dupa alte plante decat cereale paioase, pentru prevenirea si combaterea speciilor Tilletia caries si Tilletia foetida, care produc malura comuna si Fusarium sp., care produce fuzarioza radacinilor, coletului si plantulelor, sunt recomandate o serie de produse comerciale pentru a fi utilizate, dupa cum urmezaa: Amiral 3FS (1 l/t), Celest Star (1 l/t), Dividend Star (1 l/t), Lamardor (0,150 l/t), Semnal 500 FS (2,5 l/t) etc.
Pentru prevenirea pagubelor pe care le provoaca viitoarelor culturi de cereale diverse specii de afide, larvele gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermii sarma (Agriotes sp.) sunt recomandate o serie de insecticide: Nuprid Max 222 FS (2,5 l/t), Sirius Extra (2,25 l/t), Sentinel Syn 600 FS (1 l/t), Picus 600 FS (1 l/t), Cruiser 350 FS (1,5 l/t).
Eficacitatea tratamentului creste pe masura ce semintele sunt foarte bine si uniform acoperite cu produsul finit.
Pentru conditiile din aceasta toamna, cand vom fi nevoiti sa revenim cu grau dupa grau in anul al II-lea, pe o suptrafata mai mare de 30%, se impune cu acuitate efectuarea tratamentelor la samanta cu insecto-fungicidele recomandate si folosite in zona.
5. Cu privire la combaterea buruienilor
Efectuarea in totalitate si in perioada optima a lucrarilor tehnologice prezinta un rol deosebit de important in reducerea gradului de imburuienare. Depasirea pragului economic de daunare impune aplicarea erbicidelor, tinand seama de starea de vegetatie a culturii, in fiecare zona si in fiecare sola.
6. Cu privire la folosirea regulatorilor de crestere
Pentru cerealele de toamna exista substante care stimuleaza cresterea si fructificarea, cum sunt: Terra Sorb, aplicat toamna inainte de rasarit sau dupa rasarit, in doza de 2,5 l/ha, Atonik, aplicat primavara la infratire la al doilea internod, in cantitate de 0,5 l/ha, Nutri Leaf 20-20-20, folosit in perioada de crestere pentru stimuarea cresterii si vigorii plantelor, in doza de 2,5 kg/ha, Nutri Vit 20-20-20, folosit in aceeasi perioada, cu acelasi efect si aceeasi doza.
7. Cu privire la irigare
In conditiile din aceasta toamna, irigarea pentru stimualrea rasaririi plantelor poate reprezenta o masura tehnologica deosebit de importanta. In foarte multi ani cu toamne secetoase, folosirea unei norme de 300-500 m3/ha pentru stimularea rasaririi creeaza conditii de rasarire si consolidarea culturii, cu premise de a obtine sporuri semnificative de productie (1,0 – 2,5 t/ha).
Amplasarea graului si orzului de toamna in conditiile structurii actuale a culturilor se realizeaza, de regula, dupa premergatoare timpurii (rapita, leguminoase, grau in anul al II-lea, etc.), premergatoare mijlocii (floarea-soarelui, hibrizi timpurii de porumb, soia) si premergatoare tarzii (porumb hibrizi semitardivi si tardivi, cartof, sfecla de zahar).
Ca urmare a grabirii maturitatii culturilor de primavara (floarea-soarelui, porumb, cartof) s-a creat posibilitatea recoltarii acestora cu 2-4 saptamani mai devreme, devenind bune premergatoare pentru culturile de toamna.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura de sofran
Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
in cazul continuarii secetei, se pot amplasa suprafete mai mari de grau dupa grau, efectuandu-se lucrari de pregatirea solului mai facil, in special acolo unde la recoltarea graului s-a folosit echipamentul de tocat al paielor si s-a efectuat imediat lucrarea de aratura la 18-20 cm sau o lucrare corespunzatoare cu cizelul, discul greu sau cu agregate complexe, care printr-o singura trecere realizeaza o buna mobilizare si nivelare a solului.
Modalitatea efectuarii lucrarilor de baza a solului se decide in functie de:
- continutul de umiditate a solului;
- rezerva de buruieni si resturi vegetale;
- gradul de tasare a solului;
- panta terenului.
- timpul pana la care putem incheia lucrarea, pentru a nu depasi epoca optima de semnanat.
Ministrul Agriculturii a facut aceasta recomandare inca de luna trecuta
Folosirea plugului se va face cu mult discernamant, numai acolo unde rezerva de umiditate permite acest sistem de lucru sau, in eventualitatea refacerii rezervei de umiditate la sol, prin introducerea unor cantitati de apa in unele sisteme de irigatii.
Conditiile climatice din vara-toamna, caracterizate prin frecventa ridicata a anilor secetosi, in special in zonele din S si S-E ale tarii, precum si ponderea ridicata a premergatoarelor care elibereaza terenul tarziu, determina extinderea metodelor noi de tocare a resturilor vegetale, o data cu recoltarea, si de pregatire a terenului prin lucrari cu cizelul, grapa cu discuri sau agregate multifunctionale, precum si a semanatului direct al graului si orzului. Pe aceasta cale, se asigura un pat germinativ bine maruntit, structurat si asezat, care retine apa necesara rasaririi mai timpurii a plantelor, comparativ cu culturile semanate in teren arat in conditii nefavorabile, cu un grad ridicat de bulgari si o neuniformitate accentuata a patului germinativ.
Rezultatele experimentale privind productiile medii de grau si orz obtinute in ultimii 20 de ani in cultura neirigata si in conditii de irigare, prezentate in graficele 1 si 2, evidentiaza diferente nesemnficative de productie intre lucrarea clasica a solului si lucrarile reduse (cizel, disc) sau semanatul direct, rezultand importante avantaje prin reducerea consumului de motorina si a timpului de efectuare a lucrarii.
2. Cu privire la fertilizare
Fertilizarea cu azot joaca un rol deosebit in metabolismul plantei, asigurand o buna infratire si inradacinare a plantei. in perioada octombrie-martie, graul utilizeaza 8-25% din cantitatea necesara pe timpul perioadei de vegetatie, orientat spre:
- formarea sistemului radicular;
- infratirea plantelor;
- acumulari biochimice necesare pentru parcurgerea perioadei de iarna si organogeneza;
Fertilizarea cu azot se va realiza in functie de consumul specific (2,5 - 3,3 kg pentru 100 kg productie utila), in functie de soiul cultivat, tipul de sol si sistemul de cultura.
Efectele favorabile ale fractionarii dozei de azot, in stadiul 2.1 - 2.6 (infratire), in stadiul 3.0 - 3.2, alungirea paiului (spic de 1 cm, primul si al doilea nod detectabil), precum si in stadiul 4.0 - 4.4 (burduf) se regasesc in:
- cresterea greutatii medii a tulpinii;
- cresterea numarului de spice;
- cresterea numarului de boabe/spic;
- cresterea duratei de umplere a bobului;
- cresterea masei a 1000 boabe.
in zonele de stepa si silvostepa (precipitatii mai putine in toamna si iarna), dupa plante cu recoltare tarzie, se administreaza ½ din doza de azot la pregatirea patului germinativ. Dupa plante cu recoltare timpurie se va aplica, la pregatirea patului germinativ, 1/3 din doza de azot.
Dozele de ingrasaminte cu azot pentru perioada de primavara, se vor aplica in lunile februarei si martie; aceasta perioada coincide, de regula, cu trecerea plantelor din etapa vegetativa in etapa generativa (stadiul "spic la 1 cm").
Nefertilizarea graului cu azot in toamna micsoreaza efectul ingrasamintelor cu azot, reducand semnificativ productia.
Fertilizarea cu fosfor, o data cu pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul cu ajutorul semanatorilor performante influenteaza:
- inradacinarea plantelor;
- infratirea;
- accentueaza rezistenta plantelor la iernat;
- precocitatea.
Fertilizarea cu fosfor se va realiza tinand cont de consumul specific al cerealelor, de 1,1 - 1,8 kg/100 kg recolta principala, plus productia secundara aferenta, precum si de faptul ca, in perioada octombrie-martie, graul utlizeaza 12-25% din cantitatea de P2O5.
Fertilizarea cu fosfor are un rol deosebit in realizarea unor productii constante. Aprovizionarea insuficienta cu fosfor limiteaza actiunea celorlalte elemente nutritive, indeosebi in conditii de seceta.
Soiurile noi de grau, cu capacitate mare de productie, solicita cantitati mari de azot si fosfor, impunand si aplicarea ingrasamintelor cu potasiu, o data cu pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul. Consumul specific de potasiu este cuprins intre 2,5 - 2,7 K2O/100 kg productie utila.
3. Cu privire la samanta si semanat
Samanta trebuie sa apartina soiurilor recomandate pentru fiecare zona de cultura si sa reprezinte categoriilor biologice: baza (B), certificata I (CI), certificata (CII), cu parametri de calitate conform standardelor in vigoare, cu germinatie >85%, indiferent de categoria biologica.
Semanatul graului, in conditii normale, incepe cand temperatura medie zilnica in aer este de 13-15°C si se impune a fi terminat cand temperatura scade la 8-9°C. in anii secetosi, asa cum este toamna anului 2011, semanatul se declanseaza in a doua parte a epocii optime pentru fiecare zona agricola. Acest mod de abordare tehnica presupune o buna organizare si derulare a lucrarilor de pregatit si semanat, in conditiile existentei unei dotari etehnice corespunzatoare. intarzierea semanatului peste epoca optima conduce la scaderi importante de productie (50 kg/ha pentru fiecare zi intarziere din luna octombrie si 100 kg/ha pentru fiecare zi intarziere din luna noiembrie).
Densitatea de semanat influenteaza elementele de productivitate, frecventa si intensitatea atacului de boli sau daunatori. Se are in vedere numarul de boabe germinabile/m2, care trebuie sa asigure 600-700 spice productive/m2. Numarul de spice recoltabile este influentat de:
- genotip;
- conditiile de rasarire;
- nivelul tehnologic de cultivare. Densitatea de semanat este cuprinsa intre 400-600 boabe germinabile/m2, valorile depinzand de:
- umiditatea solului;
- nivelul de pregatire al patului germiantiv;
- particularitatile soiului (capacitatea de infratire).
4. Cu privire la combaterea bolilor si daunatorilor
La cerealele de toamna exista permanent pericolul transmiterii prin samanta sau prin sol a unor patogeni deosebit de pagubitori care impreuna pot cauza pierderi mari de recolta, de aceea nu trebuie neglijata protejarea culturilor prin implementarea unui sistem de masuri de prevenire si combatere integrata, in cadrul caruia, alaturi de masurile agrofitotehnice, rezistenta cultivarului si protejarea hiperparazitilor, se impune ca veriga obligatorie tratamentul chimic al semintelor.
De multe ori, anumite atacuri trec neobservate sau potentialul lor distructiv nu este apreciat corect, motiv pentru care pierderile de productie sunt mari.
O data infiintate culturile de grau, fara a se lua masuri corespunzatoare de prevenire, exista pericolul de a fi atacate cu diferite grade de daunare, iar in perioada de vegetatie nu se mai poate interveni cu alte metode de protectie. Dupa ce infectia s-a realizat din samanta, tratamentele ulterioare au o eficienta scazuta sau sunt total ineficiente, realizand o cheltuiala inutila.
in cazul graului de toamna semanat dupa alte plante decat cereale paioase, pentru prevenirea si combaterea speciilor Tilletia caries si Tilletia foetida, care produc malura comuna si Fusarium sp., care produce fuzarioza radacinilor, coletului si plantulelor, sunt recomandate o serie de produse comerciale pentru a fi utilizate, dupa cum urmezaa: Amiral 3FS (1 l/t), Celest Star (1 l/t), Dividend Star (1 l/t), Lamardor (0,150 l/t), Semnal 500 FS (2,5 l/t) etc.
Pentru prevenirea pagubelor pe care le provoaca viitoarelor culturi de cereale diverse specii de afide, larvele gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermii sarma (Agriotes sp.) sunt recomandate o serie de insecticide: Nuprid Max 222 FS (2,5 l/t), Sirius Extra (2,25 l/t), Sentinel Syn 600 FS (1 l/t), Picus 600 FS (1 l/t), Cruiser 350 FS (1,5 l/t).
Eficacitatea tratamentului creste pe masura ce semintele sunt foarte bine si uniform acoperite cu produsul finit.
Pentru conditiile din aceasta toamna, cand vom fi nevoiti sa revenim cu grau dupa grau in anul al II-lea, pe o suptrafata mai mare de 30%, se impune cu acuitate efectuarea tratamentelor la samanta cu insecto-fungicidele recomandate si folosite in zona.
5. Cu privire la combaterea buruienilor
Efectuarea in totalitate si in perioada optima a lucrarilor tehnologice prezinta un rol deosebit de important in reducerea gradului de imburuienare. Depasirea pragului economic de daunare impune aplicarea erbicidelor, tinand seama de starea de vegetatie a culturii, in fiecare zona si in fiecare sola.
6. Cu privire la folosirea regulatorilor de crestere
Pentru cerealele de toamna exista substante care stimuleaza cresterea si fructificarea, cum sunt: Terra Sorb, aplicat toamna inainte de rasarit sau dupa rasarit, in doza de 2,5 l/ha, Atonik, aplicat primavara la infratire la al doilea internod, in cantitate de 0,5 l/ha, Nutri Leaf 20-20-20, folosit in perioada de crestere pentru stimuarea cresterii si vigorii plantelor, in doza de 2,5 kg/ha, Nutri Vit 20-20-20, folosit in aceeasi perioada, cu acelasi efect si aceeasi doza.
7. Cu privire la irigare
In conditiile din aceasta toamna, irigarea pentru stimualrea rasaririi plantelor poate reprezenta o masura tehnologica deosebit de importanta. In foarte multi ani cu toamne secetoase, folosirea unei norme de 300-500 m3/ha pentru stimularea rasaririi creeaza conditii de rasarire si consolidarea culturii, cu premise de a obtine sporuri semnificative de productie (1,0 – 2,5 t/ha).
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
