Crescatorie de struti: Specificatiile terenului

Solul asigura de asemenea o buna parte din substantele nutritive vegetale. Tot pe acest teren (spatiu) se realizeaza si intreaga activitate de reproductie.

 

Daca terenul nu asigura integral cerintele optime pentru realizarea mediului natural pentru struti, atunci trebuie facute unele corecturi sau adaptari la situatia existenta: 

 

- terenul trebuie sa fie plat sau cu o panta lejera (minimum 2-3%), dar in sensul longitudinal al padocului, nu si in cel transversal

 

- terenul sa aiba o buna rezistenta la tasarea de catre struti, avand in vedere tendinta acestora de miscare continua si conformatia ghearelor, care intra adanc in sol. 

 

In plus, a se avea in vedere tendinta strutilor (si a altor animale inchise in tarcuri) de a folosi in mod preferential zonele perimetrale, de-a lungul gardului padocului. Cu alte cuvinte, ca terenul sa aiba o capacitate de portanta ridicata

 

 - ca suprafata de teren prevazuta pentru construirea padocului sa fie suficient de mare, acoperind necesarul atat pentru numarul de pasari prevazute la data construirii. cat si pentru cresterile de efective prevazute in program. Aceasta suprafata trebuie sa existe intr-o singura parcela, de dimensiunea totala necesara, intrucat pe aceasta platforma vor fi construite toate cladirile necesare, inclusiv pentru incubatie si demarare in spatii incalzite, si vor fi amenajate tarcurile fie pentru mai multe grupuri si categorii de struti, fie pentru amenajarea de coridoare pentru trecerea strutilor dintr-un tare in altul. atunci cand masa vegetala a fost consumata, iar structura stratului vegetal a fost relativ distrusa, fiind deci nevoie de lucrari de regenerare a solului si a masei vegetale; 

- existenta unei singure sole de amplasare a padocurilor mai are si avantajul unei bune protectii sanitar veterinare fata de vietuitoarele din exterior si invers, si ofera siguranta efectivelor la eventualele tentative de furt 

 

- trebuie facut un control al caracteristicilor fizice, al constitutiei agronomice a terenului. In primul rand, sa fie un teren fara denivelari si nisipos, avand la origine roci dure, pentru a exista certitudinea ca este rezistent la tasarea si stricarea structurii solului, ca urmare a specificului de plimbare exagerata a strutilor. 

 

In al doilea rand, sa poata asigura o copertina ierboasa, necesara pascutului de catre struti. De asemenea, sa se poata asigura o scurgere a apelor pluviale din padocuri, pentru a nu se forma baltiri sau imbibari cu apa ale solului.

 

In afara deci de terenurile necesare pentru construirea padocurilor, trebuie sa existe terenuri suficiente, rezervate spatiilor pentru incubatie si pentru prima faza de crestere (demarare) a puilor mici de strut, dupa ecloziune.