Agricultura ecologica: Ingrasamintele verzi

Ingrasamintele verzi provin de la plante cultivate care se incorporeaza prin aratura in sol, in momentul in care ajung la maximum de cantitate de masa verde. Ele se descompun in sol si reprezinta o sursa deosebita de elemente nutritive.

ingrasamintele verziingrasaminteagricultura ecologicaculturi agricole

In aceasta grupa intra plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina, mazarichea, trifoiul) sau altele precum rapita si mustarul, care lasa in sol o mare cantitate de azot si alte elemente nutritive.

De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, sarace in humus si unde nu exista alte posibilitati de fertilizare organica, pentru a crea o structura stabila solului, a reduce eroziunea solului prin vant si apa, a preveni levigarea elementelor nutritve, in special a nitratilor.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci

Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

Pe langa ingrasamintele organice naturale in agricultura ecologica sunt acceptate si ingrasamintele de origine minerala. Conform legislatiei in domeniu in cadrul sistemului ecologic sunt acceptate urmatoarele ingrasaminte minerale:

- ingrasaminte minerale cu azot: azotatul de Chile (16% N);

- ingrasaminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu continut in cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic, continut in cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5 (utilizare limitata pe solurile bazice (pH>7,5); zguri de fosfati (zgura lui Thomas), faina de oase;

- ingrasaminte minerale cu potasiu: sare bruta de potasiu (kainit, silvinit), sulfat de potasiu care contine sare de magneziu (derivat al sarii brute de potasiu), cenusile din lemne fara amestec de carbune de mina, cenusa obtinuta din arderea resturilor vegetale, a gunoiului paios;

- ingrasaminte minerale cu calciu si magneziu: carbonat de calciu de origine naturala (calcar, piatra de var, roci calcice, creta, creta fosfatata), solutie de clorura de calciu, carbonat de calciu si magneziu de origine naturala (creta magnezica, roci calcice si magnezice macinate), sulfat de calciu (ghips) numai de origine naturala, sulfat de magneziu (kieserit) numai de origine naturala;

- ingrasaminte minerale cu siliciu: silicati fin macinati (cuart, feldspat, bazalt, ortoclas);

- alte ingrasaminte minerale: sulf elementar, clorura de sodiu – numai sare din mina, pudra de roci, produse reziduale de la fabricarea zaharului, drojdii de la distilare exclusiv distilatele amoniacale, oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc).

Autor: Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.