Macul de gradina in Romania

Morfina este unul din cei mai puternici calmanti ai durerilor, avand utilizari importante in medicina. Morfina si derivatele ei au actiune euforica (in doze mici), hipnotica (in doze mari),  periculoase pentru om, fiind incluse pe lista stupefiantelor.

Codeina are efect sedativ asupra centrului tusei, fiind mai putin toxica decat morfina. Ea intra in compozitia unor medicamente impotriva tusei (Codenal, Tusigal, Codeina phosfat).

Papaverina este un spasmodic valoros putin toxic, utilizat in spasmele muschilor netezi. Intra in componenta produsului Lizadon. Capsulele de mac intra in componenta unor ceaiuri medicinale, dar foarte bine dozat, contra colicilor sau sedativ.

 

Semintele de mac mai pot fi folosite pentru preparatele de cofetarie, patiserie, brutarie.

 

Lipidele din seminte, extrase prin presare la rece, sunt comestibile, iar de la o a doua presare, la cald, se obtine ulei sicativ, utilizat in industrie. 

 

Turtele sunt un furaj concentrat de mare valoare nutritiva pentru animale. 

 

Frunzele se folosesc in hrana unor viermi de matase, iar tulpinile pentru foc. Macul de gradina este o excelenta planta melifera si, de asemenea, poate fi cultivat ca planta ornamentala.

 

 

Macul de gradina prefera zonele mai umede si racoroase, dar pentru sintetizarea morfinei arenevoie de temperaturi mai ridicate si precipitatii reduse. Temperatura minima de germinatie a semintelor de mac este in jur de 1-2 grade C. 
 

Planta rezista la temperaturi de pana la -4 gradee C, in faza de 3-4 frunze. Are cerinte ridicate fata de umiditate, indeosebi in prima parte a perioadei de vegetatie. Nebulozitatea si ploile contribuie la scaderea cantitatii de alcaloizi din capsule.

Macul de gradina are nevoie de luminozitate puternica, fiind sensibil in primele faze de vegatatie la umbrirea produsa de buruieni sau de densitatea prea mare a plantelor in lan. Fata de sol, macul nu are pretentii deosebite. Totusi, reuseste sa acumuleze o cantitate mai mare de alcaloizi pe soluri cu reactie neutra, profunde, permeabile, bogate in elemente nutritive. 

 

Zonele favorabile de cultivare a macului de gradina sunt vestul tarii, centrul si sud-estul Transilvaniei, nordul si centrul Moldovei.

 

 

Macul de gradina este o planta anuala, erbacee. Radacina este pivotanta, bine dezvoltata, cu ramificatii numeroase, raspandite pe o raza de circa 20-35 cm.

Tulpina este erecta, inalta de 70-140 cm, de culoare verde-albastruie-cenusie, ramificata in partea superioara, acoperita de regula cu un strat de ceara.

Frunzele sunt petiolate, elipsoidale, cu marginea neregulata si cu nervura mediana proeminenta. Florile sunt mari, asezate solitar in varful tulpinii principale si al fiecarei ramificatii.

Petalele prezinta la baza o pata violacee sau neagra. Macul infloreste pe la jumatatea lunii august.

Fructul este o capsula, de forma sferica, care in interior contine seminte, de forma reniforma, de culoare alba, galbuie sau cenusiu-albastruie. Masa a 1.000 de seminte este de circa 0,2 g.

 

 

Bune premergatoare pentru mac sunt prasitoarele, dar si unele plante medicinale de tipul valerianei, feniculului sau mentei. Poate reveni pe acelasi teren dupa 5 ani.

 

Fiind o planta ce se recolteaza devreme, macul de gradina este o buna premergatoare pentru alte culturi si se poate cultiva si ca planta asociata cu chimenul.

 

 

Macul valorifica bine elementele nutritive din ingrasaminte, aducand sporuri de productie deosebite. Planta raspunde bine la aplicarea gunoiului de grajd bine fermentat si in cantitati mo - derate, de 10-12 t/ha, toamna, inainte de aratura.

Efectul gunoiului este mai bun daca este aplicat plantei premergatoare. Se pot folosi, de asemenea, si alte ingrasaminte cum ar fi compostul sau mranita, pe suprafete mai mici. Pentru cultura macului se recomanda si aplicarea microelemenelor de tipul borului, sub forma de borat de potasiu (5 kg/ha), administrat in vegetatie.

 

 

Imediat dupa recoltarea plantei premergatoare se recomanda ca lucrare obligatorie dezmiristitul, apoi o aratura adanca la 25-30 de cm.

 

Deoarece macul se cultiva, de obicei, in zone umede si racoroase, se recomanda ca aratura sa ramana in ogor negru peste iarna.

In primavara, cat de devreme posibil si cand vremea permite, terenul se marunteste cu grapa cu discuri si apoi se pregateste patul germinativ in vederea semanatului cu un combinator.

In cazul in care solul este prea afanat si exista pericolul ca semintele sa fie semanate prea in adancime, atunci, inainte de semanat se recomanda nivelarea si tasarea terenului cu tavalugul, iar apoi, eventual, sa se grapeze usor.

 

 

Samanta utilizata pentru infiintarea culturii trebuie sa provina din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, sa fie certificata, sa fie sanatoasa si sa apartina unor soiuri sau populatii ameliorate prevazute in Catalogul oficial de soiuri.

Este recomandat soiul local De Calarasi. Datorita faptului ca se pierde repede facultatea germinativa, este necesar ca samanta sa provina din recolta anului precedent. Semanatul se face primavara, in prima urgenta, cu semanatori universale (de tip SUP-21, SUP-29), la care se monteaza limitatoare de adancime si distribuitoare pentru seminte mici.

 

Distanta dintre randuri trebuie sa fie de 50 cm, iar adancimea de semanat de 1-2 cm. Cantitatea de samanta necesara la hectar este de 2-3 kg, in cultura pura. In cultura intercalata, daca se seamana cu chimion este necesara o cantitate de 1-2 kg.

Densitatea la semanat trebuie sa fie de 300-400 boabe germinabile/m2. Pentru o distribuire cat mai buna pe teren a semintelor si pentru a fi evitata lucrarea de rarire care necesita o cantitate mare de forta de munca manuala, se poate amesteca samanta cu un material inert, de tipul nisipului sau rumegusului. Puritatea trebuie sa fie minimum 90%, iar germinatia minimum 80%.

 

 

Prin lucrarile de intretinere se urmareste inlaturarea buruienilor si mentinerea solului in stare afanata. Acestea se realizeaza prin prasile repetate intre randuri si pliviri pe rand. Prasilele se executa cu prasitoarea sau manual cu sapa, pe suprafete mici. Se pot executa 2-4 prasile si tot atatea pliviri pe rand. 

 

Controlul bolilor si al daunatorilor se fac prin metode preventive care tin de rotatie, lucrarile solului si igiena culturala, prin indepartarea din lanuri a plantelor atacate si distrugerea lor.

 

Dintre bolile care pot provoca pagube importante se numara uscarea frunzelor (Helminthosporium papaveris) si fainarea (Erysiphe communis), care se transmit mai ales prin seminte si prin resturile de plante atacate. Contra acestor boli se recomanda utilizarea de preparate pe baza de Cu, precum oxiclorura de cupru (Turdacupral 50 PU, in doze de 0,4-0,5%) si sulf muiabil, in doze de 0,4%.

 

 

Momentul cel mai potrivit pentru recoltarea macului este atunci cand aproximativ 80% din capsule au ajuns la maturitate si au o coloratie bruna. Dat fiind faptul ca, fructele (capsulele) se scutura destul de usor, se recomanda ca recoltarea cu combina sa aiba loc intr-un timp cat mai scurt si cu foarte multa atentie.

Reglajele pentru treierat se refera la reducerea turatiei, schimbarea unor site si posibilitatea de recoltare la inaltime cat mai mare. Este bine ca recoltarea sa se faca dimineata, dupa ce s-a evaporat roua, trebuind sa inceapa cat mai devreme cu putinta pentru a se evita pierderile. 

 

Productia variaza intre 3.500 si 4.500 kg/ha capsule, iar cantitatea de seminte poate sa fie de 500-1.200 de kg/ha.