Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Menta in sistem ecologic. Tehnologia de cultivare

menta-in-sistem-ecologic-tehnologia-de-cultivare

Se recomanda ca menta sa fie cultivata ca planta anuala si sa intre in cadrul asolamentului.


Amplasarea culturii


Daca menta este mentinuta in cultura pe acelasi teren mai multi ani, creste exagerat de mult densitatea tulpinilor, in dauna productiei de frunze si de ulei volatil, solul se compacteaza, se imburuieneaza, se inmultesc daunatorii si bolile, ca de exemplu rugina (Puccinia menthae), care poate compromite recolta.

De asemenea, in anii urmatori se formeaza stoloni scurti, in cantitate mai mica, ce nu pot fi valorificati. Exista si posibilitatea mentinerii mentei 2 ani pe acelasi teren. In acest caz, se recomanda ca, in anul al doilea, la inceputul vegetatiei sa fie lucrata plantatia cu un cultivator, pentru afanarea solului si combaterea buruienilor.

Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt leguminoasele pentru boabe, borceagurile si cerealele paioase. Nu se recomanda sa fie cultivata menta dupa lucerna, trifoi sau graminee perene care lastaresc si necesita, deci, lucrari suplimentare de intretinere.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cresterea prepelitelor japoneze


Cresterea prepelitelor japoneze Lucrarea "Cresterea prepelitelor japoneze" - iti asigura toate informatiile de care ai nevoie pentru a demara acest tip de afacere - iti arata punctele sensibile inerente oricarui inceput - te ajuta sa eviti greseli costisitoare Informatiile prezente pe CD-ul "Cresterea prepelitelor...

Oferta Speciala
valabila 48h


La randul ei, menta este buna premergatoare pentru unele prasitoare sau plante de nutret, care, prin tehnologie, permit distrugerea plantelor de menta care regenereaza din partile subterane.

Administrarea ingrasamintelor


Menta este o planta care valorifica bine ingrasamintele organice, deoarece sistemul radicular nu este foarte bine dezvolat, iar ritmul de crestere a plantelor este foarte rapid. Este recomandata folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat si aplicat cat mai uniform, care contribuie la imbunatatirea starii de fertilitate a solului, favorizeaza dezvoltarea masei vegetative si cresterea continutului in ulei volatil.

Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna sub aratura, inainte de infiintarea plantatiei. Mai pot fi folosite mranita sau compost, administrate pe rigole, odata cu plantatul stolonilor. Lucrarile solului. Dupa cereale paioase sau leguminoase pentru boabe care sunt recoltate devreme va fi executat un dezmiristit, dupa care se va ara adanc, la 25-30 de cm, cu plugul in agregat cu o grapa.

Pana in toamna vor fi efectuate grapari repetate, prin care este conservata umiditatea si sunt distruse buruienile. Dupa premergatoare tarzii va fi executat un dezmiristit, apoi aratura adanca; pana la plantarea stolonilor terenul va fi intretinut prin treceri cu grapa cu discuri, pentru maruntirea bulgarilor si distrugerea buruienilor.

Pentru plantare, solul va fi foarte bine maruntit si nivelat cu grapa cu discuri in agregat cu o grapa reglabila si bara nivelatoare. In cazul in care, din anumite motive, plantarea nu a fost realizata toamna, atunci pregatirea terenului trebuie efectuata primavara foarte devreme, atunci cand conditiile climatice permit acest lucru, prin 1-2 lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti. Infiintarea culturii.

Menta se inmulteste prin stoloni sau prin inradacinarea butasilor tulpinali porniti din nodurile stolonilor. Materialul de inmultire trebuie sa provina de la culturi ecologice de menta care sunt desfiintate.

Recoltarea stolonilor pentru infiintarea noii culturi trebuie realizata in ritmul plantarilor. Datorita inradacinarii superficiale, stolonii pot fi scosi cu o furca pe suprafete mici, sau printr-o lucrare efectuata fie cu plugul fara cormana, fie cu o lama dislocator sau cu masina de scos cartofi, pe suprafete mai mari.

De la loturile speciale pot fi obtinute circa 6-8 t stoloni/ha, iar cantitatea de stoloni recoltata de pe un hectar poate constitui material de inmultire pentru pana la 6 hectare. In cazul in care stolonii trebuie pastrati peste iarna, aceasta se poate realiza in silozuri special amenajate, prevazute cu instalatii de aerisire, iar stolonii vor fi udati permanent pentru a nu se deshidrata.

Plantarea este recomandat sa fie efectuata toamna, deoarece astfel se realizeaza o mai buna inradacinare si se obtine o densitate corespunzatoare a plantelor in camp.

In acest fel, lastarii pornesc in vegetatie mai devreme, in primavara, au o dezvoltare mai rapida si rezulta productii mai bune si de calitate superioara. Inainte de plantare, trebuie alesi stoloni vigurosi, turgescenti, care sunt fasonati cu foarfeci de vie, la 12-15 cm lungime si la care se inlatura portiunile brunificate. Plantarea stolonilor poate fi efectuata fie manual, fie semimecanizat.

Plantarea manuala solicita o cantitate mare de forta de munca, in medie 15-17 muncitori pentru un hectar. Distantele recomandate dintre randuri sunt de 70 cm la specia Mentha piperita, iar pentru Mentha crispa de 60-65 cm. Deschiderea rigolelor se va efectua in ritmul plantarii pentru a nu se evapora apa din sol.

Stolonii se insira pe fundul brazdei, petrecandu-se cativa cm si imediat sunt acoperiti cu pamant, manual cu sapa sau printr-o noua trecere cu rarita pe intervalul dintre randuri, urmat de un tavalugit sau grapat superficial pentru a se evita uscarea solului. Norma de stoloni este de 1400 kg/ha.

La plantarea semimecanizata sunt necesari doar 3 muncitori pentru infiintarea unui hectar de cultura. Pentru plantarea semimecanizata, sunt deschise rigole cu rarita, la adancimea de 15 cm; pe bara cultivatorului sunt montate cutiile cu stoloni si scaune pentru muncitori. In cultura exista soiurile „Columna”, „Cordial” si „Cristal”, la Mentha piperita, respectiv „Mencris” si „Record”, la Mentha crispa.

Lucrarile de ingrijire


Dupa plantarea din toamna nu mai sunt necesare alte lucrari. In primavara, vor fi executate lucrari de prasit intre randuri si de plivit pe rand, pentru a tine sub control buruienile.

In anumite situatii, se recomanda un grapat perpendicular pe directia randurilor, cu grapa cu colti reglabili, obligatoriu cu coltii indreptati inapoi, astfel incat sa nu fie scosi stolonii din pamant. Prasilele vor fi efectuate pana in faza de ramificare a plantelor; mai tarziu, igiena culturala va fi realizata prin lucrari repetate de plivit. In conditii de insuficienta a apei, este necesara irigarea.

Sunt recomandate norme cuprinse intre 300 si 350 m3/ha pentru prima parte a vegetatiei si apoi, pe la inceputul perioadei de inflorire, norme de 500-600 m3 apa/ha. Intotdeauna, dupa recoltare menta trebuie sa fie irigata.

Cele mai bune metode de irigare sunt irigarea pe brazde si irigarea prin picurare. Irigarea prin aspersiune nu este recomandata deoarece exista pericolul favorizarii atacului de rugina (Puccinia menthae), care poate compromite recolta.

Controlul bolilor (rugina, antracnoza) se realizeaza prin masuri preventive care se refera la: plantarea in toamna a stolonilor sanatosi, curatati bine de resturi vegetale; fertilizarea rationala cu ingrasaminte organice; distrugerea mentei salbatice mai ales pentru zonele in care apa poate balti si solul este umed; revenirea culturii de menta pe acelasi teren dupa 5-6 ani.




















Cei mai frecventi daunatori din culturile de menta sunt paianjenul mentei, paduchele frunzelor sau puricele mentei, care nu provoaca pagube importante si, de aceea, pot fi controlati prin metodele preventive mentionate si in cazul bolilor.

Recoltarea


In situatia in care materia prima va fi folosita pentru extragerea uleiului volatil, atunci recoltarea va fi efectuata cand 50% din inflorescente sunt deschise; daca se doreste ca materia prima sa intre in componenta unor ceaiuri, ca material uscat, atunci recoltarea va fi efectuata cand 30-40% din plante au inflorit.

Recoltarea masei vegetative aeriene se efectueaza prin cosit cu o cositoare mecanica. Se recomanda sa se recolteze in ritmul distilarii, pentru a nu se produce pierderi de ulei volatil. Metoda de recoltare pentru suprafete mici poate fi cea manuala, cu coasa sau cu secera, cu care se taie lastarii (herba).

Pot fi utilizate pentru taiere si cositoarea mecanica sau vindroverul, care lasa masa vegetala taiata in brazde, de unde, cu ajutorul masinii de incarcat furaje, aceasta este incarcata in mijloacele de transport.

Recoltarea frunzelor poate incepe atunci cand frunzele au lungimi de 5-6 cm si se realizeaza in mai multe etape. Se poate recolta frunza cu frunza si se obtine, astfel, un material vegetal de cea mai buna calitate, care este asezat in cosuri si este transportat la locurile de uscare; aceasta lucrare poate dura 14-15 zile.

Nu se va recolta prea devreme, in faza de butonizare, deoarece uleiul volatil este in cantitate scazuta si de calitate slaba. Se mai poate recolta si prin strunjire, prin trecerea mainii de-a lungul lastarilor si detasarea frunzelor, dar materialul vegetal este partial distrus, zdrobit si apar pierderi de ulei volatil.

Trebuie sa se recolteze in miezul zilei, intre orele 10 si 14, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua sau ceata, iar frunzele trebuie sa fie zvantate pentru a avea continutul maxim in ulei volatil.

Uscarea materialului vegetal se va efectua natural la umbra, in soproane, poduri, pe o perioada de 5-6 zile. Frunzele si herba pot fi uscate si artificial, la temperaturi de maximum 35ºC. Conditiile de receptionare prevad urmatoarele: maximum 14% umiditate; maximum 3-5 frunze brunificate pe fiecare tulpina; maximum 1,5% corpuri straine organice; maximum 0,5% corpuri straine minerale; minimum 1% continutul in ulei volatil.

Productiile pot fi de 10-20 t/ha herba proaspata, respectiv 2,5-3 t/ha herba uscata sau 1-1,3 t/ha frunze uscate. Distilarea. Obtinerea pe cale industriala a uleiului volatil de menta se realizeaza prin distilarea masei vegetative proaspete sau uscate, cu ajutorul vaporilor de apa.

Cele mai bune rezultate se obtin prin distilarea mentei lasata sa se ofileasca in brazde, timp de 24-48 de ore (E. Paun, 1988). Din totalul uleiului volatil prezent in materialul vegetal supus distilarii, 75% se obtine in prima ora de distilare, iar dupa circa 2 ore de distilare, este extrasa intreaga cantitate de ulei volatil.

In timpul procesului de distilare trebuie sa fie mentinuti urmatorii parametrii: temperatura apei care intra in refrigerent trebuie sa fie de maximum 15-20oC; temperatura distilatului format din apa si ulei volatil, la iesirea din refrigerent, trebuie sa fie de 35-40oC, ceea ce va permite o decantare rapida a uleiului volatil. Uleiul extras si decantat, pentru eliminarea apei, va fi pus spre pastrare si transportat in butoaie inoxidabile, care vor fi depozitate in incaperi racoroase, ferite de foc.
 

Newsletter gratuit
Top 4 Afaceri agricole in 2024

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Top 4 Afaceri agricole in 2024".



Votati articolul

Rating:
Nota: 3.91 din 23 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Ultima ora

Idei de afaceri in agricultura



Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
Top 4 Afaceri agricole in 2024

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Top 4 Afaceri agricole in 2024".


Articole recomandate

Rubrica meteo
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Top 4 Afaceri agricole in 2024


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Top 4 Afaceri agricole in 2024" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016