Cum functioneaza familia de albine?
Publicat la data de 09 Nov. 2022 in:
Diverse La prima vedere, o colonie de albine in activitate pare ca o masa de indivizi care actioneaza aparent la intamplare. Albinele din stup par ca se „odihnesc“, nefacand altceva decat sa ajute la mentinerea temperaturii coloniei, insa acestea de fapt lucreaza laolalta pentru supravietuirea stupului.
Vazuta per ansamblu, o colonie de albine producatoare de miere poate fi considerata un „superorganism“. Pentru a intelege mai bine cum functioneaza acest superorganism, vom prezenta componenta familiei de albine, indreptandu-ne ulterior atentia catre diviziunea muncii in stup.
Componenta familiei de albine – Familia sau colonia este compusa din aproximativ 30.000 – 50.000 de indivizi. Ea este compusa din matca, trantori si albine lucratoare. Exista o interdependenta clara intre aceste caste, niciunul dintre indivizi neputand trai singur.
Matca sau Regina este „mama“ intregii familii, singura albina capabila sa depuna oua fecundate, fiind apta de reproductie. In unele situatii, si albinele lucratoare pot depune oua, dar din cauza ca nu se pot imperechea, ouale lor nu sunt fertile.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Ghid practic Realizarea de sapun natural
Realizarea de sapun natural este cea mai profitabila afacere Obtii venituri de 1 000 de lei pentru doar 2 ore de munca Ce contine Ghidul practic pentru realizarea de sapun natural Cum sa faci sapun 100 natural – nu numai informatiile de baza ci toate sfaturile si trucurile necesare pentru a obtine inca de la prima incercare ...
Oferta Speciala
valabila 48h
Rolul matcii este de a depune oua in faguri, din care vor rezulta albine lucratoare, trantori si matci. Ouale depuse pot fi atat fecundate, cat si nefecundate, ambele insa sunt fertile, respectiv ambele dau pui care devin adulti, cu diferenta ca ouale fecundate devin albine lucratoare, iar cele nefecundate devin trantori masculi.
Matca depune chiar si 3.000 de oua pe zi, greutatea lor fiind de doua ori si jumatate mai mare decat a matcii. In timpul sezonului de cules, aceasta depune intre 150.000 si 200.000 de oua, prolificitate datorata substantelor nutritive furnizate de „alaiul“ de albine lucratoare ce se gasesc in laptisorul de matca.
Intotdeauna, regina este inconjurata de albine lucratoare. Astfel, tinerele lucratoare de 10-12 zile o hranesc cu laptisor de matca, iar cele mai in varsta, de pana la 36 de zile, preiau prin atingere de pe suprafata abdomenului feromonul de matca, secretat de aceasta prin glandele mandibulare.
Acest feromon este distribuit tuturor albinelor lucratoare din stup, pentru a le aduce la cunostinta ca matca este prezenta in colonie (astfel se asigura coeziunea familiei).
Sunt mai multe tipuri de feromoni secretati de matca, dar cei mai cunoscuti si utili sunt doi acizi: 9-ODA (substanta de matca) si 9-HDA.
Fiecare dintre acestia are un scop bine definit, substanta de matca are rolul de a stimula lucratoarele sa hraneasca regina si, de asemenea, stimuleaza construirea de celule de lucratoare sau blocheaza construirea de botci (celule speciale in care se dezvolta matca).
Celalalt feromon, 9-HAD, blocheaza dezvoltarea ovarelor la albinele lucratoare si uneste membrii coloniei in lupta impotriva unui dusman comun. Cantitatea de feromoni eliberata depinde de varsta matcii, daca este sau nu virgina, de momentul zilei si de sezon.
De curand, s-a descoperit un alt feromon ce poate atrage trantorii in vederea copulatiei de la distante de 30 de metri.
In cazul in care o colonie ramane fara matca, aceasta se nelinisteste, toate albinele, cu exceptia doicilor (albine lucratoare ce au rolul de a ingriji puietul), se imprastie pe peretele stupului, fac zgomot si incep construirea de botci.
In momentul in care se introduce o noua matca, se reinstaureaza linistea, albinele o hranesc, o ating si distrug botcile incepute. Important este de subliniat faptul ca nu orice matca este acceptata de colonie, aceasta trebuie urmarita pana cand suntem siguri ca a fost reinstaurata linistea.
Dintre toate castele, matca traieste cel mai mult, ajungand in general la 1-3 ani sau chiar 4-6 ani.
Au existat si cazuri exceptionale de 8 ani, dar foarte rare. Dupa doi, trei sau patru ani de ponta in acelasi stup, cantitatea de spermatozoizi se epuizeaza, ouale nu mai sunt fecundate si dau nastere doar la trantori, matca devenind la randul ei trantorita.
In acest caz, fara interventia apicultorului, colonia este pierduta. Inlocuirea fara roire a unei matci se face cu fiica ei ereditara.
Cele doua matci pot trai impreuna in acelasi stup chiar si in timpul iernii, dar la inceperea sezonului matca batrana trebuie sa dispara.
O matca tanara, in comparatie cu una batrana, are corpul acoperit de peri, aripile intacte, nu roase, iar puietul sau este compact. Acest aspect este un criteriu in stabilirea varstei matcii, fara a fi nevoie ca apicultorul sa vada matca fizic.
O suprafata mare de puiet capacit este dovada prezentei unei matci tinere si valoroase. Spatiile goale de pe rama cu puiet, varste diferite ale larvelor, semnaleaza o regina batrana si/sau bolnava.
De notat este ca prolificitatea pontei este influentata si de alti factori. Ca aspect fizic, regina iese in evidenta printr-un abdomen mai lung, ce intrece cu mult anvergura aripilor, fapt ce da iluzia unor aripi mai scurte in cazul reginei decat la albinele lucratoare. Dimensiunile sunt cuprinse intre 18 si 25 de mm, iar greutatea intre 150 si 280 mg.
Trantorii reprezinta masculii coloniei si au rol in perpetuarea familiei. In afara de copulatie, acestia participa, atunci cand se afla in stup, la realizarea si mentinerea unui regim termic optim necesar pentru cresterea puietului.
In rest, nu culeg nectar, nu participa la apararea familiei (nu poseda ac) sau la organizare, nu contribuie la producerea de hrana, nici la polenizare. De obicei, sunt indivizi efemeri, care apar la inceputul primaverii si sunt alungati din stup la sfarsitul verii, in functie de perioada cand se incheie culesul. Alungarea se face in etape, 10-15 trantori fiind dati afara pe zi.
In cazul familiilor orfane, cu matci virgine sau batrane, trantorii sunt tolerati si in timpul iernii.
Durata de viata a membrilor acestei caste este de doua pana la opt saptamani in functie de sezon si zona geografica. Dimensiunile lor sunt cuprinse intre 15 si 18 mm si au o greutate medie de 230 mg, cu limite cuprinse intre 200 si 280 mg.
Capul este rotund si ochii foarte bine dezvoltati, adaptati la lumina cerului si a zarii. Trompa scurta nu le permite sa culeaga singuri nectarul florilor, de aceea in primele patru zile de la aparitie sunt hraniti de albinele lucratoare, apoi se alimenteaza singuri cu miere din celule.
O alta particularitate anatomica diferita de a celorlalte doua caste este o articulatie in plus la antene, care ii ajuta sa sesizeze de la distante mari feromonii degajati de matca iesita la imperechere.
De obicei, primul zbor il efectueaza la varsta de 5-7 zile, un procent de 80-90% fac acest zbor initiatic la 6-12 zile, iar un mic procent la 18 zile de la nastere.
Trantorii pot zbura la o distanta de pana la 7 km, iar la intoarcere se ghideaza in functie de soare, formele de relief si campul magnetic. Ei emit, de asemenea, un feromon ce atrage matca in zonele de imperechere. Sunt lipsiti de ac, glande cerifere sau parti anatomice pentru transportul polenului.
Albinele lucratoare sunt femele, ca si matca, dar nu au organele reproducatoare dezvoltate. Ele fac toate lucrarile necesare bunei functionari a coloniei. Dimensiunile lor sunt de 12-13 mm, iar greutatea variaza intre 70 si 150 mg, greutate ce depinde de varsta albinei, fiind mai mare la cele tinere.
In medie, greutatea este de 80 mg, in cazul unui cules mai slab ajung la 110 mg, iar in cazul unui cules bun au 120 mg. Numarul acestora in colonie depinde de sezon, in primavara sunt 10.000-20.000, in timpul verii 40.000-60.000, iar toamna, in functie de prolificitatea matcii, 20.000-30.000.
Durata de viata depinde de natura activitatii albinei, astfel, in cursul sezonului activ, cand cresc puiet, culeg nectar si polen si cladesc faguri, au o durata de viata de 20-30 de zile, iar cand intensitatea acestor activitati scade, in special la inceputul primaverii si toamna, au o longevitate de 40-60 de zile.
Albinele care eclozeaza toamna si nu participa la cresterea puietului sau cele din familiile orfane ajung la 9-10 luni.
Din punct de vedere anatomic, capul albinelor are o forma triunghiulara, iar abdomenul egal ca lungime cu aripile. Limba este bine dezvoltata in comparatie cu cea a matcii sau a trantorilor, fiind foarte bine adaptata pentru cules, iar picioarele au panerase pentru transportul polenului.
Albinele lucratoare poseda adaptari fizice pentru producerea cerii (glandele cerifere), apararea cuibului (ac), hranirea puietului (glande faringiene). Toate aceste calitati pe care le poseda o albina lucratoare duc mai departe la diviziunea muncii in familia de albine.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.
Idei de afaceri in agricultura
Afaceri cu trufe. Comoara din gradina de aluni
Trufa este una dintre putinele produse agricole a caror cerere este mult mai mare decat oferta. Spre deosebire de alte culturi traditionale (porumb, grau, vitade-vie etc.), cultura trufelor nu implica cheltuieli mari anuale cu investitia. Daca exista terenul, este vorba practic doar despre achizitio... citeste mai mult>>
Cultura de ricin: ce profit iti poate aduce afacerea
Ricinul este o planta tropicala oleaginoasa, originara din India si Africa. In prezent este cultivata la noi in tara in scop ornamental, industrial si medicinal. Uleiul de ricin este unul dintre cele mai folosite uleiuri datorita utilizarilor multiple, un numar de peste 200, dar si datorita calitati... citeste mai mult>>