Gunoiul de grajd, un ingrasamant universal

Datorita continutului in substante alcaline a gunoiului de grajd se reduce aciditatea solului.
Compozitia gunoiului de grajd difera in functie de specia de animale de la care provine.
Gunoiul de grajd rezultat de la vite si porci este mult mai sarac in elemente nutritive, decat cel rezultat de la cai si oi.

Cand animalele sunt hranite cu furaje fibroase, dejectiile lor sunt mai sarace in elemente nutritive, decat atunci cand acestea sunt hranite cu fanuri si nutreturi concentrate, caz in care dejectiile lor sunt mai bogate in fosfor, potasiu si azot.Si calitatea asternutului are o influenta asupra compozitiei gunoiului de grajd. Asternutul este, de obicei, format din paie de cereale, si mai rar din rumegus, frunze sau talas. Acesta trebuie sa fie cat se poate de uscat si tocat cat mai marunt, in cazul paielor, pentru a asigura o absorbtie buna a urinei, care determina folosirea unei cantitati mai mici de paie.

Cea mai benefica perioada de a imprastia gunoiul de grajd pe camp este toamna ,cand vremea este mai rece si cerul mai noros, pentru a evita pierderile de azot. Este recomandat ca incorporarea gunoiului de grajd in sol, sa se faca o data cu aratura adanca de toamna, pentru insamantarea de primavara , iar pentru insamnatarea de toamna, incorporarea sa se faca o data cu aratura de vara.

Uniformitatea gunoiului de grajd la aplicare trebuie sa fie mai mare de 75%. Gunoiul de grajd este mai eficient daca se aplica impreuna cu ingrasaminte fosfatice sau saruri potasice. Este de evitat aplicarea acestuia cu uree, clorura de amoniu, calciu sau sodiu.

Gunoiul de grajd nu se aplica in cazul in care solul este inghetat, daca are crapaturi adanci sau i-au fost aplicate lucrari de drenaj in ultimele 12 luni. Adancimea de incorporare depinde de sistemul radicular al plantei, astfel pentru plantele ierboase, cu sistem radicular superficial adancimea este de 15-20 cm, pentru plantele cu un sistem radicular adanc adancimea este de 20-30cm, iar pentru pomi si vita de vie este de 30-40cm.

Dozele recomandate sunt de 10-15 tone la hectar pentru cereale paioase si pentru leguminoase, cum ar fi mazarea, fasolea, soia, 20-25 de tone la hectar pentru porumb, 20-30 de tone la hectar in cazul culturilor tehnice , cum sunt cartofii, sfecla sau canepa, 40-60 de tone la hectar pentru vii si livezi.



Sursa foto: www.sxc.hu