Iarba fiarelor, între mit şi realitate

Are puterea de a desface orice lacat sau incuietoare. Pusa sub limba, il face pe acela invincibil in fata cutitului, a sabiei si a glontului.
Numita si iarba talharilor, lesne de inteles de ce, a fost cautata de multi pentru puterile ei magice. Se spune ca numai anumite vietati, precum ariciul sau ciocanitoarea, o pot gasi. Legenda ei este raspandita nu doar la noi, cin in mai multe tari din Europa si Orientul Mijlociu. Aici apare intr-o legenda evreiasca, potrivit careia regele Solomon ar fi avut o iarba magica numita "shamir", cu ajutorul careia avea puterea de a sfarama piatrele. In anumite scrieri, shamir este un vierme sau o insecta.
In Franta, iarba fiarelor se numeste "herbe du pic", adica iarba ciocanitoarei. Germanii ii zic "Springwurzel" - iarba sfaramatoare (pomenita si de fratii Grimm), iar italienii "sferracavallo", iarba ce sfarama potcoavele.

Dupa raspandirea crestinismului, iarba lui Solomon a devenit a lui Isus, in sensul ca o legenda atribuie aparitia plantei in locul in care a picurat sange din buricul taiat al pruncului Isus.

ce spun romanii?

Folclorul romanesc abunda si el in referiri la iarba fiarelor, totusi putini autori anonimi au oferit detalii despre infatisarea ei. In povesti ea este descrisa ca o planta cu frunze subtiri, de culoare rosie noaptea si verde ziua. Ea creste in regiunile stancoase si pe pasunile alpine si infloreste doar in noaptea de Sanziene, cand poate fi observata stralucind.

In restul anului, arata ca o iarba obisnuita si nu poate fi gasita decat intamplator, daca rupe fierul coasei sau al plugului, sau cand ii sare calului potcoava din copita.

O alta credinta romaneasca spune ca iarba fiarelor nu creste niciodata in acelasi loc, ea apare numai acolo unde moare un drac lovit de traznet (jur ca daca vreodata trazneste peste palatul parlamentului, ma duc sa o caut - n.a.).

Doar doua vietati din lume o pot gasi: ariciul si ciocanitoarea. Nu putini s-au folosit de aceasta superstitie inchizand pui de arici in custi, sperand ca mama lor va veni cu iarba in gura pentru a-i elibera. Similar au procedat si francezii, inchizand cu zabrele scorburile de ciocanitoare.

cum se foloseste?

Ei bine, folclorul nu ne-a lasat si instructiuni de utilizare, dar se pare ca trucul sta in degete, conform unui fragment dintr-o doina:

"Dar la beci ce mi-si gasea?
Lacat mare cat plosca.
Tudorel ce mi-si facea,
Iarba fiarelor c-avea
Degetul cheie punea,
Lacatul ca-mi deschidea
Si-n beci, mari, de-mi intra."