Tarhonul: un condiment care inlocuieste sarea

Tarhonul in retete culinare

Tarhonul se foloseste la celebra ciorba ardeleneasca de porc, poate insoti carnea de porc, oaie sau vaca in fripturile cu sos sau chiar sepoate adauga verde la unele salate.

Informatii despre alte plante aromatice puteti citi aici<<

Exista si retete de peste la care se foloseste tarhonul verde, desi ingemanarea celor doua gusturi nu este pe placul tuturor. Ceea ce este cu adevarat interesant la acest condiment, este darul sau de a amplifica gustul mancarurilor, asemeni sarii. Se poate presara peste fripturi, salate, preparate din oua, carora le imbogateste gustul fara a mai fi nevoie de sare.

Aceasta proprietate se datoreaza nu atat uleiurilor eterice, care se regasesc in procent de 1% in frunzele de tarhon, ci sarurilor minerale de sodiu si potasiu aflate in cantitate mare in planta. Frunzele de tarhon se folosesc verzi, ca atare, sau uscate si maruntite.

O metoda traditionala de a pastra tarhonul peste iarna este conservarea in otet. Tarhonul in otet are o aroma mult mai puternica decat tarhonul uscat si maruntit. In plus, otetul in care a stat se poate folosi si el la mancare, fiind foarte aromat.

Tarhonul in tratamente naturiste

Planta este folosita in tratarea unor afectiuni ale gingiilor, rinichilor, ficatului si stomacului. Frunzele verzi de tarhon, mestecate dimineata, pe stomacul gol, iti va proteja dintii impotriva cariilor si iti intareste gingiile. Funzele de tarhon sunt un leac si impotriva anorexiei, stimuland pofta de mancare.

Cultivarea tarhonului in gradina

Tarhonul creste sub forma unei tufe de 60-100 cm inaltime, cu o tulpina bine ramificata, pe care se gasesc frunzele lungi, lanceolate si foarte parfumate. Pentru a cultiva tarhon in gradina, alegeti un loc aflat in plin soare, ferit de curenti puternici. Solul trebuie sa fie usor, luto-nisipos, cu un bun drenaj.

Tarhonul se inmulteste vegetativ, prin butasi sau despartirea tufelor. Tarhonul trebuie udat des, pentru ca radacinile sale nu patrund foarte adanc in pamant. Mai ales in perioadele de seceta, trebuie sa ai grija ca pamantul sa fie umed la suprafata, fara a lasa apa sa balteasca.

Pentru a obtine butasii, vara, cand tufa este bine dezvoltata, taie fragmente ramificate de tulpina si pune-le la inradacinat intr-o ladita aflata la umbra, care contine un amestec format din pamant de padure, mranita si nisip, in proportie de 4:4:2.

Dupa inradacinare, poti planta butasii in toamna, pe un teren amenajat astfel: parcela se sapa la 30 cm, si se inglobeaza un ingrasamant organic. Se marunteste bine solul si se modeleaza straturi inaltate la aproape 1 metru. Butasii se planteaza pe randuri, la 20 cm distanta unul de altul si 50 cm distanta intre randuri.

Recoltarea frunzelor se face pe toata perioada verii, pana toamna tarziu.