Viitorul Politicii Agricole Comune şi impactul agriculturii asupra mediului (dezbatere WWF)

WWF (World Wide Fund for Nature) a organizat astăzi 20 iauarie o întâlnire ce a adus în prim plan noua Politică Agricolă Comună și modul în care aceasta va influența, pe termen lung, problemele de mediu cu care ne confruntăm în prezent. Susținerea practicilor agricole extensive și, implicit, a fermierilor de subzistență, a reprezentat principalul subiect de dezbatere.
Procesul de reformă a Politicii Agricole Comune
Actualul proces de reformă a Politicii Agricole Comune, lansat de Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloș, s-a remarcat ca fiind cel mai participativ de până acum. Acesta a demarat în aprilie 2010, prin întrebări generale postate online, a continuat prin Conferința privind PAC după 2013, din iulie 2010 și se află încă în derulare, prin consultarea publică ce se va încheia pe 25 ianuarie. Un punct important al procesului l-a constituit Comunicarea Comisiei Europene referitoare la viitoarea Politică Agricolă Comună, publicată în noiembrie 2010.

Poziția României a fost prezentată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul consultării publice de pe 6 decembrie 2010, punctele de vedere oficiale constituind, de altfel, punctul de plecare al soluțiilor prezentate astăzi de WWF.

Propunerile WWF pentru o altă Politică Agricolă Comună
WWF susține poziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în ceea ce privește coerența PAC cu alte politici UE, creșterea bugetului UE și aplicarea principiului solidarității.

Referitor la propunerile de modificare a Pilonului I, WWF încurajează propunerea Ministerului de a se defini noțiunea de „fermier activ”, ce ar determina o alocare eficientă a resurselor financiare. De asemenea, WWF salută propunerea Comisiei Europene de a se introduce o limită superioară a nivelului plăților directe alocate către fermieri.

Unul dintre punctele cele mai semnificative pe care WWF le propune se referă la „înverzirea” Pilonului I, prin: acordarea de sprijin pentru practicile agricole care protejează mediul înconjurător, care livrează produse utile pentru societate și care respectă și promovează utilizarea eficientă a resurselor naturale, sprijin concretizat în implementarea plăților compensatorii pentru proprietarii de terenuri din siturile Natura 2000.

WWF susține că, pe lângă încurajarea competitivității și menținerea vitalității zonelor rurale, sprijinirea micilor fermieri trebuie să asigure practicarea agriculturii de tip extensiv, aceasta asigurând păstrarea peisajelor agricole tradiționale bogate în biodiversitate, reunite de Comisia Europeană sub conceptul de Zone agricole cu valoare naturală ridicată. România deține o suprafață semnificativă de zone agricole cu valoare naturală ridicată, aproximativ 16% din teritoriul țării fiind reprezentat de pajiști naturale.

Agricultura intensivă, principalul poluator al planetei
WWF atrage atenția asupra faptului că practici precum utilizarea în exces a îngrășămintelor chimice, densitatea mare a animalelor, intervenția umană ridicată sau acțiunile care împiedică regenerarea pășunilor sunt metode prin care se acoperă cerințele actuale ale pieței, nefiind însă soluții pe termen lung de asigurare a producției necesare. Mai mult decât atât, utilizarea excesivă a pesticidelor se află printre principalele cauze ale poluării la nivel global.

Drept soluție, WWF propune Comisie Europene sprijinirea fermierilor de subzistență și semi-subzistență, ale căror practici contribuie la protejarea biodiversității și la păstrarea peisajului tradițional. Practicarea agriculturii de tip extensiv este vitală, în cazul zonelor cu o varietate mare de specii și habitate, multe dintre ele de interes european.

În contextul ritmului alarmant al pierderii biodiversității și al consumului actual de resurse naturale ce depășește cu mult capacitatea Pământului, investiția în capitalul natural, inclusiv prin adoptarea, la scară largă, a unor practici sustenabile în domeniul agricol, este vitală. Numai astfel va putea fi păstrat un echilibru între integritatea ecosistemelor și productivitatea pe termen lung. Acesta este, de altfel si mesajul pe care îl transmite ultima ediție a Raportului Planeta Vie, cel mai important studiu ce prezintă starea de sănătate a planetei, publicat de WWF o dată la doi ani.