Administrarea ingrasamintelor. Ingrasaminte organice in agricultura ecologica

Prin folosirea ingrasamintelor organice in agricultura ecologica, se mareste si se mentine procentul de materie organica a solului. 

 

De asemenea, prin cultivarea de plante leguminoase care fixeaza azotul atmosferic si lasa terenul curat de buruieni, prin plante care pot constitui ingrasaminte verzi sau alte plante cu inradacinare adanca, se pot crea conditii optime in nutritia plantelor, prin punerea la dispozitia acestora a unor substante utilizate direct (azotul) sau de catre microorganismele prezente in sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organica si au efecte pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.

 

Insa, in agricultura ecologica, baza fertilizarii o constituie ingrasamintele organice naturale, pregatite dupa o tehnica speciala, certificate, precum si, ingrasamintele minerale naturale. Pentru reusita agriculturii ecologice, materiile organice necesare pregatirii composturilor ecologice ar trebui sa provina din exploatatiile agricole care practica agricultura ecologica.

 

 

Astfel, gunoiul de grajd, este considerat un ingrasamant complex in cadrul sistemului de agricultura ecologica, si poate fi constituit din amestec de balegar si materii vegetale. Acesta contine azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/gunoi) si calciu (5 kg/t gunoi).

 

Calitatea si cantitatea gunoiului depind de mai multi factori: specia si varsta animalelor de la care provine gunoiul, furajele folosite si felul asternutului din grajduri, metoda si perioada de pastrare a gunoiului. Gunoiul de grajd utilizat pentru fertilizare trebuie sa provina de la exploatatii care practica sistemul ecologic.

Acest tip de ingrasamant se aplica de obicei toamna, incorporat fiind apoi prin aratura, avand un efect complex asupra solului, influentand pozitiv insusirile acestuia.

 

Astfel, solurile care contin argila in cantitate mai mare devin mai permeabile, mai afanate, cele nisipoase devin mai structurate, mai legate, iar continutul in humus, component important al fertilitatii, creste. De asemenea, este imbunatatita activitatea biologica a microorganismelor si a microfaunei din sol.

 

Pregatirea si pastrarea gunoiului se fac la platforma de gunoi. Aceasta se prezinta sub forma unui loc special amenajat, departe de grajduri si fantani, pentru a nu raspandi mirosul sau diferite boli

 

Inaltimea stratului de gunoi in platforma poate fi de 2,5-3 m si se acopera cu resturi vegetale sau cu pamant pana in momentul administrarii, pentru a fi evitate pierderile de amoniac, respectiv de azot. 

 

Transportul in camp si imprastierea trebuie corelate cu lucrarile solului, iar efectul gu noiului se poate constata si la 2-3 ani de la aplicare. Dozele in care se aplica se incadreaza intre 10 si 30 de tone/ha, in functie de specia cultivata, conditiile climatice si fertilitatea naturala a terenului.

 

In zonele umede si racoroase si pe soluri grele se recomanda doze cuprinse intre 25 si 35 t/ha, iar gunoiul poate fi folosit si mai putin fermentat decat in zonele calduroase in care se manifesta seceta.

 

Un alt tip de ingrasamant organic mult utilizat in cadrul sistemului de agricultura ecologica este compostul. Acesta poate fi considerat un ingrasamant rezultat al fermentarii aerobe (in prezenta oxigenului din aer), a unui amestec de deseuri vegetale si animale (frunze, coceni, paie, alte ierburi, mustul si gunoiul de grajd), resturi menajere, namoluri orasenesti sau zootehnice rezultate din epurarea apelor reziduale. 

 

In practica obisnuita, compostul se obtine prin asezarea in straturi succesive a materiilor vegetale si a gunoiului de grajd, pe un sol afanat la suprafata si permeabil. Descompunerea acestor componente dureaza de la cateva saptamani pana la cateva luni, in functie de natura materiei organice si de conditiile climatice. 

 

De asemenea, este necesara udarea gramezii periodic si acoperirea cu un strat de pamant sau de paie. Pentru a fi evitate unele pierderi de nutrienti, compostultrebuie folosit imediat ce s-a incheiat procesul de fermentare, iar doza de aplicare va fi de 10-12 t/ha, datorita faptului ca este mai sarac in azot, dar mai bogat in alte elemente, precum fosfor, potasiu si calciu. Compostul trebuie aplicat prin imprastiere pe teren si poate fi incorporat in sol fie prin aratura, fie cu grapa cu discuri.

 

Mranita, reprezinta un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind mai bogata in elemente nu tritive decat acesta, iar cantitatile utilizate pentru diverse culturi sunt de 6-10 t/ha. Se poate aplica direct pe sol sau doar la plantatul rasadurilor, putand fi utilizata si in vegetatie, deoarece se descompune repede, punand la dispozitia plantelor elementele nutritive necesare. 

 

Poate fi utilizata si in rasadnite pentru obtinerea de rasaduri pentru specii precum: menta, busuiocul sau cimbrul de cultura.

 

Turba este, de asemenea, un ingrasamant organic recomandat a fi folosit pentru fertilizarea plantelor medicinale si aromatice cultivate in sistem ecologic. 

 

Inainte de a fi utilizata, turba este extrasa din turbarii, respectiv din zonele umede unde se formeaza, si se pastreaza in gramezi circa 6 luni, dupa care se utilizeaza drept ingrasamant asemanator gunoiului de grajd.