Ricin: descrierea plantei si tehnologia de cultivare
Ricinul este o planta erbacee sau arborescenta, cu crestere rapida. Genul este reprezentat printr-o singura specie – Ricinus communis, planta cu tulpina de culoare rosiatica, dreapta, ramificata, fistuloasa, cilindrica, inalta de pana la 3m, iar in locurile ei de provenienta, de 10-12 m, cu frunze palmatilobate cu 5, 7, 9 sau 11 lobi, mari, stralucitoare.
Ricinul este un arbust laticifer, care poate atinge inaltimea de 10-12 m, cu o coroana de pana la 4-5 m diametru.
In Romania, Ricinul este cultivat ca planta anuala cu o perioada de vegetatie de 150-250 zile. Radacina acestuia este pivotanta si patrunde in pamant pana la adancimea de 2.5-3 m, cu ramificatii laterale pana la 1 m.
Tulpina Ricinului este erecta, fistuloasa, ramificata, cu inaltime diferita in functie de conditiile de vegetatie si soi. In zonele temperate, ajunge la 1-3 metri.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Pasii catre o afacere de succes Berea Artizanala
Stiati ca romanii sunt printre cei mai mari consumatori de bere la nivel mondial Cu cei 85 de litri cap de locuitor an ne situam pe un „onorabil” loc 8 in Europa si pe locul 12 in clasamentul mondial liderii fiind cehii 142 de litri urmati de austrieci 105 litri si de nemti 104 litri Piata autohtona a berii...
Oferta Speciala
valabila 48h
Ramificarea tulpinii este simpodiala. Dupa formarea a 5-12 internodii, tulpina isi inceteaza cresterea, iar din mugurele terminal se formeaza prima inflorescenta (racem primar).
Dupa 10-20 zile, din mugurii situati pe tulpina, sub inflorescenta, apar 2-3 ramificatii, inserate sub un unghi de 45 grade fata de tulpina principala.
Acestea reprezinta ramificatiile de ordinul intai, care, dupa ce formeaza 4-7 internodii, se opresc din crestere si fiecare da nastere unei inflorescente (raceme secundare).
Ramificatiile de ordinul intai, la randul lor, produc noi ramificatii (de ordinul doi), care se termina, si ele, cu cate o inflorescenta (raceme tertiare).
Cresterea si ramificarea ricinului este continua, in conditii corespunzatoare de temperatura, astfel incat pe aceeasi tulpina se pot gasi la un moment dat raceme, in toate fazele de dezvoltare.
Aceasta particularitate biologica a ricinului prezinta dezavantaje in tehnologia de cultivare.
Frunzele de ricin sunt palmat lobate, cu 5-12 lobi, cu marginea serata, lung petiolate (cu insertia petiolului pe partea inferioara a limbului), glabre, lucioase si dispuse altern.
Limbul are o suprafata mare, de 25-60 cm diametru. Frunzele, ca si tulpina, pot avea o nuanta rosietica sau argintie. La baza petiolului sunt dispuse glande nectarifere.
Ricinul este o planta monoica, cu florile mascule inserate la baza inflorescentei iar cele femele in partea superioara a acesteia. Inflorescenta este un racem compus cu o lungime de 10-80 cm, de forma conica, cilindrica sau ovala. Florile sunt formate dintr-un periant simplu, verde-galbui, rosu, roz sau violet.
Florile mascule sunt dispuse in forma de spirala si au androceul format din numeroase stamine ramificate. Florile femele sunt grupate in ciorchini si sunt alcatuite dintr-un ovar trilocular (in fiecare loja se dezvolta un singur ovul), cu trei stigmate rosietice, bifidate.
Polenizarea este anemofila sau entomofila. Fructul este o capsula triloculara dehiscenta sau indehiscenta, cu suprafata neteda sau acoperita cu tepi, si contine, de obicei, trei seminte.
Semintele sunt mari, oval-alungite, turtite, lipsite de endosperm, cu o excrescenta cornoasa in dreptul micropilului, numita „caruncul”. Masa hectolitrica este de 50-58 kg, iar continutul in ulei de 45,1-58,5 %, putand ajunge pana la 62-63%.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.