Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Udarea corecta a plantelor si florilor in ghiveci. Cum se face, cand si de cata apa au nevoie

Autor: Redactia Agroromania

Publicat la data de 11 Mai. 2022 in: Plante de gradina

udarea-corecta-a-plantelor-si-florilor-in-ghiveci-cum-se-face-cand-si-de-cata-apa-au-nevoie

Apa este extrem de importanta pentru cresterea sanatoasa a plantelor, mai ales daca vorbim despre florile in ghiveci. De regula, pe timpul verii, plantele au nevoie de mai multa apa pentru a face fata temperaturilor caniculare, precum oamenii, in timp ce, in sezonul rece, plantele trebuie pregatite pentru "hibernare", prin urmare cantitatea de apa administrata este mai mica.

Tags: udare planteapaflori in ghiveci

Iata cateva recomandari despre care este cel mai bun moment pentru udarea plantelor si cum se face corect.

1. Cantitatea de apa administrata

Cantitatea de apa si frecventa udarilor depind de necesitatile speciei in functie de locul de origine, marimea si vigoarea plantelor, conditiile de lumina si caldura, anotimp, insusirile substratului, gradul de dezvoltare al radacinilor si a aparatului foliar etc. Nu exista reguli stricte, asa incat aprecierea cantitatii de apa si frecventa udarilor tine si de experienta cultivatorului.

Orientativ, la culturile din camp, in timpul vegetatiei, plantele mezohigrofite se uda la intervale de 2-3 zile, cele xerofite la 5-6 zile, iar cele higrofite zilnic sau chiar de 2-3 ori/zi, cu aproximativ 10-30 l apa/m2 la fiecare udare. In cazul plantelor cultivate in ghivece, udarile se fac mai des primavara si pe timpul verii (astfel ca pamantul sa nu se usuce niciodata complet), in timp ce iarna apa se aplica rar si numai atat cat sa nu se usuce prea tare pamantul.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cresterea prepelitelor japoneze

Cresterea prepelitelor japoneze Lucrarea "Cresterea prepelitelor japoneze" - iti asigura toate informatiile de care ai nevoie pentru a demara acest tip de afacere - iti arata punctele sensibile inerente oricarui inceput - te ajuta sa eviti greseli costisitoare Informatiile prezente pe CD-ul "Cresterea prepelitelor...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

2. Calitatea apei de udare (continutul in saruri si temperatura)

Cea mai buna apa pentru udat este apa de ploaie deoarece nu contine saruri minerale si este aerisita. Apa provenita din puturi si din izvoare are un continut mai mare de saruri, iar apa potabila de conducta contine adesea mult clor si alte substante dezinfectante care sunt daunatoare plantelor. Nu se utilizeaza la udare apa murdara sau infectata. De asemenea, nu se recomanda folosirea apei cu continut mare de calciu (apa dura), mai ales la plantele acidofile.

Se poate recurge insa la dedurizarea apei prin scufundarea in bazinele cu apa a sacilor cu turba rosie sau prin administrarea de substante chimice (sulfat de fier, sulfat de aluminiu, acid ortofosforic).

3. Temperatura apei este foarte importanta la udarea plantelor

Ea trebuie sa fie aceeasi cu temperatura mediului in care se afla plantele. Udatul cu apa rece provoaca putrezirea radacinilor, caderea bobocilor floriferi, ingalbenirea si caderea frunzelor. Si apa prea calda este daunatoare, in special pentru plantele aflate in repaus sau atunci cand temperatura mediului este scazuta.

4. Momentul udarii plantelor

De preferinta, plantele de sera se uda dimineata, iar plantele de camp dimineata si seara. Daca, din diverse motive, se impune udatul si in timpul zilei, se va evita stropirea plantelor.

5. Cum se uda plantele in functie de specie si faza de vegetatie

Modul de administrare a apei se adapteaza cerintelor speciei, fazei de vegetatie a plantelor si modului de cultivare. In practica floricola, pe langa metodele traditionale de administrare a apei (cu stropitoarea, cu furtunul, prin infiltratie sau prin brazde), se recurge si la alte metode, care necesita existenta instalatiilor speciale:

Instalatii de irigare:

- irigarea prin aspersiune fina se realizeaza cu jicloare care functioneaza la presiune mica. Rampele cu jicloare se amplaseaza deasupra culturilor, la inaltimea dorita. Metoda se foloseste pentru udarea plantelor din spatii protejate;

- irigarea prin picurare presupune prezenta unor instalatii speciale cu programare, care dozeaza intermitent si distribuie apa si ingrasamintele la fiecare planta, printr-un sistem de furtunuri;

- irigarea cu aspersoare de mare putere se preteaza pentru udarea culturilor floricole

din camp. Aspersoarele rotative, montate pe rampe de udare mobile, au o raza de actiune de aproximativ 20 m.

Instalatii de umidificare a atmosferei (destinate numai culturilor din sere):

- sistemul de ceata artificiala (Myst-System) necesita echipamente costisitoare, complet automatizate, care produc o dispersare intermitenta de particule foarte fine de apa. Declansarea sistemului este comandata de senzori, in functie de evaporarea peliculei de apa care acopera frunzele;

- umidificatoarele de atmosfera (Cooling-System) se deosebesc de sistemul de ceata artficiala prin aceea ca apa este pulverizata mecanic (antrenata de un ventilator si dispersata in atmosfera).

De obicei, culturile din camp se uda cu furtunul, cu stropitoarea, prin brazde sau cu aspersoare de mare putere. Culturile din solul serei si din bacuri inaltate se uda cu furtunul, cu sau fara sita (garoafe, freesia, cala, alstromeria), prin infiltratie (gerbera), prin picurare (trandafiri, crizanteme, gerbera), prin aspersie fina (garoafele pana la aparitia mugurilor floriferi, cala pana la inflorire), prin picurare si aspersie fina (anturium, spatifilum), prin intermediul sistemelor de umidificare a atmosferei.

Plantele in ghivece se uda fie de sus (prin turnarea apei in ghiveci), fie de jos (cu apa din vasul pe care este asezat ghiveciul). Cele mai multe specii se uda de sus, deoarece apa patrunde repede, iar substantele nutritive sunt mai bine repartizate.

Udarea de jos (prin infiltratie) este mult mai lenta, fiind preferata de plantele cu frunze pubescente sau in rozete (violetele africane, gloxiniile) si de unii cactusi; in timp insa, metoda provoaca depunerea sedimentelor de saruri minerale la suprafata substratului.

Indiferent de metoda folosita, este important ca apa sa nu ramana permanent in vasul de la baza ghiveciului decat, eventual, la unele plante higrofile.

Daca plantele impun o umiditate permanenta la nivelul substratului sau in atmosfera, se recurge la o serie de metode specifice: asezarea ghivecelor in vase umplute cu materiale mentinute permanent umede (turba, pietris); folosirea ghivecelor „masca”, fara orificii si cu diametrul mai mare decat al ghiveciului cu planta, in spatiul dintre cele doua vase pastranduse permanent apa (de ex. la Cyperus); imbracarea tutorilor cu turba sau cu muschi umed (de ex. la: Hedera, Ficus pumila, Syngonium).

Pentru economisirea apei se aplica mulcirea culturilor (cu frunze, paie muschi, mranita, folie de polietilena etc.), umbrirea serelor si rasadnitelor, umezirea aerului prin stropiri si pulverizari, afanarea solului sau substratului, combaterea buruienilor etc.

Afla mai multe sfaturi utile despre cum sa ingrijesti plantele din ghidul practic "Afacere la cheie cu flori in ghiveci" de AICI ...click pentru detalii si comenzi<<

Autor: Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.

Newsletter gratuit